România vrea mai mulți turiști, dar îi lipsesc cam multe și face prea puține, iar în pofida potențialului despre care se tot vorbește de atâția ani, suntem cam ultimii în Europa în ceea ce privește numărul de vizitatori străini, consideră Alin Burcea, fondatorul cunoscutei agenții de turism Paralela 45.
Vecinii bulgari, despre care românii „fac mișto”, sunt deja la ani lumină de noi, cu o infrastructură net superioară și un număr de turiști de 5 ori mai mare, foarte mulți dintre ei chiar români, care preferă să lase banii în stațiunile litorale și montane bulgare în detrimentul celor de la noi.
La nivelul administrațiilor se face prea puțin, turismul fiind doar un departament într-un minister prea mare, fără un secretar de stat dedicat turismului și prea puțini bani de promovare.
Din cauza agitației politice încă nu avem un buget, iar România ratează în acest an cele mai mari târguri de turism internaționale, pentru că nu a fost aprobat bugetul de stat, iar organizatorii nu ne mai primesc cu „miloaga”.
Până acum, promovarea a fost slabă. Cu bani puțini și ineficientă, de către oameni bine intenționați, dar cu prea puțină experiență și prea puține resurse la îndemână.
România poate lua destule măsuri, relativ simple și care ar avea impact destul de rapid, în ceea ce privește atragerea și creșterea numărului de turiști. În consecință, ar genera și o creștere a investițiilor în îmbunătățirea infrastructurii de turism. Poate chiar și o îmbunătățire a prețurilor.
Acestea sunt concluziile într-un interviu al Wall-Street.ro cu Alin Burcea, fondatorul cunoscutei agenții de turism Paralela 45, om de afaceri cu o experiență de 30 de ani în industrie, fost secretar de stat în Turism în Guvernul României, actualmente președinte al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), cea mai mare organizație patronală de profil din țară.
Dar haideți să vedem ce ne-a spus acesta despre probleme turismului românesc.
Alții se plâng de supraturism, dar noi ne uităm la efecte subturismului
În timp ce în Europa sunt destinații care încearcă să-i mai țină departe pe turiști, cu proteste și măsuri pentru a limita numărul de vizitatori, recentele inițiative ale premierului spaniol Pedro Sanchez fiind cele mai de răsunet, România se chinuie la coada clasamentului.
„La noi trebuie să vedem care sunt efectele „subturismului”. (...) Am văzut că Spania este deranjată de fenomenul supraturismului. Sunt câteva orașe în care se închiriază apartamente, prin mai multe sisteme de rezervări, iar asta limitează accesul localnicilor la case. Colegii noștri din Barcelona ne-au spus că este o problemă socială, pentru că, practic, cresc chiriilor”, a declarat Alin Burcea, într-un interviu video pentru Wall-Street.ro.
Nu este doar cazul Spaniei, ci și a altor țări și orașe, din Europa, dar și din întreaga lume, unde au avut loc proteste și în care s-au luat măsuri pentru a limita numărul de turiști, iar altele au anunțat că vor lua și alte măsuri, în timp ce asociațiile de localnici au anunțat și ele că vor organiza noi proteste.
Dacă în vestul Europei țările se plâng de supraturism, Spania numărând undeva la 85 de milioane de vizitatori, în celălalt capăt al continentului, România pare să fie depășită și de Albania. Cu bulgarii nu ne mai batem de mult timp.
Alin Burcea - Sursa foto: Paralela 45
„Ca număr de turiști, în Europa, ultima este România, iar după ea câinele Azor”.
Alin Burcea
Fondatorul agenției Paralela 45 se așteaptă ca albanezii să raporteze undeva la 3 milioane de turiști străini. Bulgaria este deja undeva la 13 milioane de turiști, în timp ce noi abia ce ne revenim la nivelul de dinainte de pandemie și nici atunci nu aveam cine știe ce mare număr de turiști în comparație cu alții.
Potrivit șefului ANAT, numărul de turiști ar putea să fi trecut în 2024 de pragul de 2,5 milioane de turiști, dar nu este prea departe de nivelul prepandemic.
„Când vine vorba de numărul de turiști străini, în Europa, (în coada clasamentului – n.r.) este în România și după ea câinele Azor. Cred că suntem acum și după Albania (...) Lumea nu știe, pentru că vede albanezi în Europa, care mai fac prostii, mai fură, mai nu știu ce. Dar în Albania oamenii sunt foarte în regulă, sunt foarte primitori”, ne-a mai spus fondatorul Paralela 45.
Revenind la România, potrivit lui Alin Burcea, avem aceeași problemă. În afară, opinia este destul de negativă, dar după ce vin la noi pleacă încântați de ce au găsit.
„Nu prea știu străinii despre noi. Suntem o țară «exotică». Aici vin să vadă urmele lui Ceaușescu, vin să-l vadă pe Dracula. Nu știu multe despre noi, dar după ce vin la noi, 100% dintre ei pleacă de aici căzuți în cap” a subliniat președintele ANAT.
Potrivit lui, turiștii au fost surprinși să găsească aici oameni ospitalieri, cu care pot comunica ușor, deoarece engleza este cunoscută de mulți români, chiar dacă „nu suntem la nivelul în care să recităm cu naturalețe din poemele lui Shakespeare”.
„Noi, românii, vrem, nu vrem, suntem un popor simpatic. Suntem latini, vorbim mult, știm să ne primim oaspeții. (...) Vorbim engleză, mâncarea este bună. Cam grea pentru unii, dar foarte, foarte gustoasă. Avem mare, avem munte, avem ce să le arătăm. Problema e că nu știm să ieșim pe piața externă într-un mod deștept”, a punctat Alin Burcea.
Burcea: TikTok era scoată un președinte. De ce să nu-l folosim mai bine?
Potrivit președintelui ANAT, promovarea României în industria turismului este o problemă serioasă.
Am intrat de curând în Schengen și cu granițele terestre, americanii elimină și ei vizele pentru români, și se vorbește de potențialul ca numărul de turiști străini să crească fiind eliminate anumite protocoale de călătorie, dar dacă străinii nu aud de noi și despre ce le putem oferi, degeaba se trece mai ușor pe la punctele de frontieră.
„Nu știm să ne prezentăm și să-i facem să vină încoace. Hai să ne uităm la ce s-a întâmplat acum. TikTok-ul era să scoată un președinte, da? Păi, n-ar fi bine să știm să folosim TikTok-ul? Am dat un doar exemplu. Dar, în momentul ăsta, România nici măcar nu are un site în care să-și prezinte atracțiile”, a atras atenția Alin Burcea.
Avem destule probleme la nivel de organizare a industriei de turism pe plan local, dar problema promovării și a resurselor necesare trebuie rezolvată. Problema principală e că România a avut prea puțini bani la dispoziție pentru a promovare.
„În 2024, domnul ministru Oprea s-a străduit și am avut 4 milioane de euro. Înainte de asta, în ultimii 10 ani, am avut 1,5 milioane. Ăștia nu-s banii. Ar putea să fie bugetul de promovare al unei agenții puternice de turism, dar în niciun caz buget de promovare la nivel național”, a mai punctat Alin Burcea.
Potrivit lui, chiar și acești 4 milioane de euro sunt puțini, iar orice buget care este sub 10 milioane nu va fi de ajuns pentru a promova corespunzător România.
„Cu un buget de promovare sub 10 milioane de euro, mai bine nu mai facem nimic. Adică ne ducem degeaba, pentru că trebuie să ai fonduri să faci o promovare serioasă”, ne-a mai spus fondatorul Paralela 45.
Organizatorii de târguri nu ne mai primesc cu „miloaga”
O altă problemă a bugetelor de promovare în viziunea lui Alin Burcea este aceea că industria trebuie să aștepte după fiecare buget de stat anual pentru a vedea câți bani are pentru promovare.
Este nevoie de un buget multianual și de parteneri care au o experiență mai mare în promovare, care să abordeze fiecare piață în funcție de specificul ei.
„Ne trebuie o firmă care să știe cum să atacăm piața germană, care e totalmente diferită de piața franceză. Aici ni se rupe filmul, în sensul că nu știm s-o facem profesionist. Deci, avem nevoie de un buget care să fie mai mare, să lucrăm cu firme profesioniste și să avem participări la târgurile internaționale”, a mai explicat Alin Burcea.
Legat de participarea la târguri, apare încă o problemă, pentru că doar ministerul Turismului este cel care cumpără standuri la aceste evenimente, iar în ultimii ani amenajarea standurilor este considerată ajutor de stat.
Anul acesta, marile târguri, care au loc de obicei în primele luni ale anului, vor fi ratate de către România, pentru că bugetul de stat încă nu a fost adoptat la timp. Aprobarea lui era așteptată, la momentul redactării acestui articol, abia de 27 ianuarie, iar organizatorii nu mai vor să accepte plata închirierilor după evenimente.
„Am încercat când am fost secretar de stat. Ne duceam cu miloaga, că altfel nu știu cum să-i spun. Aveam un om la Berlin, un delegat al nostru și să ducea la cei de la târgul de la Berlin, care este cel mai mare târg pentru public, și să-i roage pe ăia: «Nu vă supărați. Noi plătim după»”, ne-a povestit omul de afaceri.
Acesta ne-a spus că nu a ținut mult schema asta, iar germanii au refuzat aranjamentul propus de români.
„Ce-au zis? «Bă, da’ voi ziceți că sunteți ultimii milogi. Adică, toată lumea știe să plătească înainte, numai România nu poate?!».
Alin Burcea
„Deci, asta e o treabă care trebuie neapărat rezolvată. Probabil că am avea o șansă, numai dacă avem o firmă sau două care să știe cum să facem promovarea, după o strategie serioasă”, a mai subliniat Alin Burcea.
N-avem strategie, dar vorbim de 10 milioane de turiști străini în următorul deceniu
Potrivit lui, în momentul de față nu există o strategie adecvată pentru turism, dar există niște estimări destul de nerealiste la guvern în ceea ce privește numărul de turiști.
„S-a promovat o strategie. Ne-am uitat cu toții pe ea. E ca pe vremea lui Ceaușescu, când se făceau 3.000 kg la hectar de porumb, dar se raportau 8.000. Așa și aici. Noi nu reușim să depășim 2,5 milioane de turiști străini de vreo 7-8 ani. Probabil că ne duce undeva la 2,5 în 2024, dar acolo au scris că în 10 ani ajungem la 10 milioane de turiști străini. Pe ce te bazezi?! Sunt strategii făcute ca să fie făcute”, a mai spus Alin Burcea.
Realitatea din piață arată că multe destinații din România, în special litoralul, sunt ignorate de turiștii străini.
„Cum să vă spun? Anul trecut, pe aeroportul din Constanța, nu a aterizat niciun avion, nu două, niciun avion ca să aducă străini. Suntem vai de noi”, a punctat președintele ANAT.
Potrivit lui, industria de turism ar trebui condusă și coordonată de un minister al turismului, de o autoritate națională pentru turism, ceea ce ne cam lipsește în prezent.
„Din păcate, de vreo 10 ani, s-a desființat Ministerul Turismului. Nu mai există, că așa e în Europa, dar acolo turismul este dezvoltat. Noi (turismul – n.r.) suntem un departament într-un minister. Până la 1 ianuarie erau trei departamente. Era cel al Economiei, IMM-urilor, al Antreprenoriatului și Turismului. Acuma s-a mai adăugat și digitalizarea”, a atras atenția Alin Burcea.
Acesta ne-a mai spus că au cerut să primească și un secretar de stat care să se ocupe doar de turism, dar „se pare că, în general, pe cei de la guvernare niciodată nu-i interesează cu seriozitate turismul”.
Omul de afaceri a venit și cu o scurtă listă de idei ce ar putea fi implementate de România pentru a atrage mai mulți turiști, măsuri relativ simple și care ar putea avea un efect relativ scurt.
Puteți citi partea a doua a interviului, în care omul de afaceri vorbește și despre ideile și propunerile lui pentru turismul din România AICI. Între timp, vă invităm să urmăriți interviul integral, în clipul de mai jos.
VIDEO cu Alin Burcea, despre probleme și soluțiile turismului românesc
