România este cam ultima țară din Europa în ceea ce privește numărul de turiști, dar sunt câteva soluții prin care am putea crește atractivitatea destinațiilor noastre, atât în rândul turiștilor români, cât și în rândul celor din afara țării.
Revenim cu partea a II-a a interviului cu Alin Burcea, fondatorul Paralela45 și președintele ANAT, despre provocările și posibilele soluții pentru turismul românesc. Puteți citi prima parte a interviului AICI.
Șeful ANAT spune că România se chinuie de câțiva ani să depășească pragul de 2,5 milioane de turiști. Încă nu s-au publicat datele finale pentru 2024, dar este posibil să fi ajuns cam acolo, un nivel nu foarte departe de cel prepandemic.
În aceste condiții, am fi pe ultimul loc în Europa, Albania ajungând la 3 milioane de turiști, conform estimărilor lui Alin Burcea. Astfel, în ceea ce privește numărul de turiști străini, fondatorul agenției de turism Paralela 45 a glumit spunând că, în Europa, ultima „este România și apoi câinele Azor”.
Acesta ne-a spus că România trebuie să facă mai multe la capitolul promovare, pentru care este nevoie de mai mulți bani și să participe la târgurile de turism importante.
Dincolo de aceste măsuri, mai sunt și altele care pot fi luate pentru a dezvolta și mai mult turismul de la noi, dar și pentru a crește numărul de turiști.
De la măsuri pe care pot să le ia autoritățile, dar și la idei pe care le pot implementa și cei din mediul privat.
Putem învăța de la vecinii bulgari
.jpg)
(Sursa foto: Alin Burcea)
Alin Burcea a spus că trebuie să fim „deștepți” când ieșim în afară să ne promovăm, dar și să învățăm de la alții.
Nici nu trebuie să ne ducem departe, vecinii bulgari fiind mult peste noi, atât la capitolul stațiuni litorale, dar și montane.
„Bulgarii ăia, despre care noi, românii, sincer, facem fel de fel de glume proaste, că au ceafa groasă ș.a.m.d., poate că nu sunt cei mai franțuziți oameni din lume, dar anul trecut au reușit să aibă în jur de 13 milioane de turiști. Adică 13 mil. vs 2,5 mil. de turiști. Despre ce vorbim?!”, a atras atenția omul de afaceri.
Potrivit fondatorului Paralela 45, agențiile de turism vând și pachete și destinații pentru România, dar pentru turiștii români, străinii contând prea puțin.
În Pamporovo au sute de tunuri de zăpadă. În Predeal sunt vreo 10
Alin Burcea a povestit ce a găsit în urma unei vizite în domeniul schiabil din Pamporovo. El a fost surprins de dotările din resortul de schi bulgar, în special de numărul impresionant de tunuri de zăpadă.
„Au făcut, ce-au făcut, cum au făcut. Au stațiunile astea de munte. Au băgat bani, s-a construit, s-a investit pentru viitor. Am vorbit să facem un proiect pentru Pamporovo și a venit proprietarul unor hoteluri de acolo și ne-a povestit că au pe domeniul schiabil 386 de tunuri de zăpadă. Eu am reținut cifra pentru că m-a șocat. La noi, la Predeal, de exemplu, cred că avem vreo 10”, ne-a mai spus Alin Burcea.
Cazinourile ar atrage turiștii în lipsa zăpezii în Poiana Brașov
În ultimii ani, iernile de la noi au fost mult mai blânde, iar zăpada naturală tot mai rară, inclusiv în zonele montane.
Alin Burcea crede că o idee bună pentru a crește numărul de turiști este deschiderea de cazinouri.
„Trebuie să ne uităm la problemele pe care le avem. Una, de exemplu, este aceea că dispare zăpada. La cum arată vremea, deși suntem în ianuarie, zici că suntem într-o lună de primăvară. Cum abordăm această problemă, că peste 10 ani Poiana Brașov nu va mai avea zăpadă deloc. Nici Predealul, nici Sinaia”, a spus Alin Burcea.
Potrivit lui, nu o să-i poți duce pe toți la cota 2000 cu telecabina să găsească zăpadă. Trebuie făcut ceva și mai jos.
„Putem să venim cu idei. Poiana Brașov, de exemplu, poate să facă un mare cazino și atunci o dăm pe jocuri de noroc. (În România) sunt atâția israelieni bogați sau alții care vin aici și joacă. Desigur, pe baza unei legislații adecvate. De ce să nu luăm banii ăia care vin acolo?”, ne-a mai spus proprietarul agențiilor Paralela 45.
Să construim mai multe săli de sport pentru turiști și aquapark-uri
De asemenea, un lucru ce trebuie făcut în zona montană este dezvoltarea de săli de fitness.
„Noi, în stațiuni, nu avem săli de sport. Este, cum să zic, o nebunie. În ultimii 10 ani, toată lumea a nebunit cu mersul la sală. Până și eu, la burta și la vârsta mea. Fiică-mea (Ioana Burcea – n.r.) a făcut o sală de sport F45. Este o franciză. Or noi, în stațiunile astea de munte, n-avem săli de sport. Cred că ar putea fi un proiect național”, a mai spus Alin Burcea.
De asemenea, șeful ANAT vede oportună și construcția de parcuri acvatice în zonele montane pentru a spori numărul de turiști în aceste zone.
„Am putea avea și aquapark-uri, cu piscine și spa. De exemplu în Predeal. Acum vreo 12 ani, a fost abandonat proiectul din Predeal. Un aquapark de 6.000mp. De ce s-a abandonat? Nu știu ce s-a întâmplat. Cu acest Adrian Veștea, care a fost ministru PNL, cu primar PNL. S-a întâmplat ceva și nu s-a terminat aquapark-ul”, a mai spus Alin Burcea.
Mamaia trebuie să revină la nisipul care a făcut-o celebră
Acum vreo trei ani, lărgirea plajelor de pe litoralul românesc a fost un subiect încins. Autoritățile au decis lărgirea lor, acestea fiind erodate de mare. Situația de la Mamaia cerea astfel de măsuri, doar că s-a pierdut o calitate pe care o aveau plajele de la Mamaia.
„Pe litoral, sunt mai multe, dar principala problemă pe care o văd eu astăzi și care trebuie neapărat rezolvată este cea a plajelor. Este o soluție să ne întoarcem la nisipul acela care a făcut Mamaia celebră. În străinătate, promovam România pentru nisipul de la Mamaia. Or, la Mamaia, acuma nu mai e nisipul ăla care era”, a atras atenția președintele ANAT.
Referitor tot la ceea ce se întâmplă pe Litoral, Alin Burcea a atras atenția și asupra felului în care s-a construit în Năvodari fără să se respecte întocmai regulile de urbanism.
„Dacă vrei să te duci să ai o aventură cu vecina din blocul alăturat, doar sări de la tine de pe balcon. Balconul vecinei e la un metru. Năvodari atacă Mamaia, unde se închiriază apartamente, unele legal, altele mai puțin legal. Da, găsești un apartament la un preț bun, dar fără servicii. În Năvodari sunt 2-3 magazine alimentare. Ce faci?”, a mai spus Alin Burcea.
Trebuie ieftinite locurile de parcare și șezlongurile
Alte două probleme de pe litoral care trebuie rezolvate sunt cele ale locurilor de parcare și a prețurilor pentru închirierea de șezlonguri.
Nu sunt nici locuri suficiente locuri de parcare și sunt și foarte scumpe.
„Aruncase pe piață domnul primar, taxa de 100 lei pe zi. Or, dacă dai 100 lei pe zi ori șapte sunt 700 lei parcarea. Dacă dai pe două umbrele a câte 50 lei, alți 100 de lei pe zi, înmulțit cu șapte, tot 700. Deci, trebuie să dai 1.400 lei când nici nu ai intrat în hotel. În condițiile astea, evident că nu se duce lumea la noi”, a mai spus omul de afaceri.
Iar problema se poate acutiza o în special după intrarea în Schengen și cu granițele terestre.
„Colegii noștri hotelieri de pe litoral trebuie să fie atenți! Odată la reducerea voucherelor, care înseamnă că vor veni mai puțini turiști, iar, în al doilea rând la Schengen!”, a subliniat Alin Burcea.
Deși nu se stătea chiar foarte mult nici înainte prin punctele de vamă cu Bulgaria, acum nu se va mai sta deloc, iar asta îi va face pe mulți turiști români să aleagă să meargă o oră în plus cu mașina pentru a merge la bulgari, unde este mai ieftin.
„Se stătea puțin peste o jumătate de oră, circa 40 min. Dar acum, că nu se mai stă deloc, un bucureștean, de exemplu, va zice: «Domnule, în 2 ore am ajuns pe autostradă la Constanța. Mai merg o oră și am ajuns în Albena». Când știu că n-au graniță în Bulgaria, e clar că vor fi mai mulți care vor merge acolo. De unde vor pleca? Vor pleca de la litoralul românesc”, a mai explicat omul de afaceri.
Schengen e mai bun pentru români decât pentru atragerea de străini
Șeful ANAT ne spune să nu ne facem așteptări mari de la intrarea în Schengen în ceea ce privește fluxul de turiști către România, efectul cel mai vizibil fiind, de fapt, în dreptul turiștilor români, care vor găsi mult mai facilă călătoria prin Europa.
„Hai să ne gândim unde acționează Schengen. Acționează în primul rând pe Bulgaria. Nu va fi o creștere prea mare, că românii treceau ușor la bulgari și până acum. Mai mult de 10%, Bulgaria nu va crește, dar va crește sigur și Grecia cu mașina”, a mai spus Alin Burcea.
Încă o dată, eliminarea unor protocoale de verificare, va scurta mult timpul de așteptare la graniță, iar șeful ANAT se așteaptă la o creștere sigură pentru Grecia, din partea celor care călătoresc cu mașina proprie.
„În pandemie, îmi aduc aminte, la intrarea în Grecia se stătea și șapte la graniță. Acum, probabil că vara, când se merge cu mașina în nordul Greciei, care-i plin de români, poate o să stai la granița aglomerată o oră, o oră și jumate”, a mai explicat Alin Burcea.
Nu vede, însă, o creștere „explozivă” nici pentru Grecia.
„Să nu batem câmpii. Că i-am auzit pe unii că vor fi cu 40% mai mulți cei care o să meargă în Grecia. Nu! Estimez o creștere de 10% pentru Grecia de nord. (Deschiderea granițelor) nu e chiar un factor determinant. Dacă se înjumătățeau tarifele, sigur că da. Se dubla numărul de români în nordul Greciei” a mai spus Alin Burcea.
Cât despre atragerea de străini, proprietarul agențiilor de turism Paralela 45 spune că nu este atât de ușor să-i atragi în România, chiar dacă avem și câteva pârghii interesante.
„Mări au și italienii, mări au și spaniolii, au și francezii. Cum să-i aducem? Trebuie să ne gândim cum îi aducem, trebuie să-i aducem cu o poveste. Adică trebuie să creăm povestea despre România”, a punctat președintele ANAT.
Vă invităm să urmăriți interviul integral, în clipul de mai jos.
