Viziunea ministrului vine într-un moment în care economia românească încearcă să țină pasul cu dezvoltarea inteligenței artificiale, dar rezultatele sunt încă modeste. Un studiu realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia arată că peste 60% dintre firmele românești folosesc AI într-o formă sau alta, însă numai 3,3% au reușit să integreze tehnologia în procesele de business.
Cu alte cuvinte, inteligența artificială a ajuns în companiile românești, dar de cele mai multe ori nu a trecut de etapa în care un angajat deschide un chatbot și îi pune câteva întrebări.
În acest context, Bogdan Dumitru a vorbit, în cadrul evenimentului „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”, despre modul în care statul ar trebui să sprijine adoptarea noilor tehnologii, dar și despre propriile planuri pentru digitalizarea administrației.
Noul ministru al Digitalizării vrea să pună agenții AI să comunice între instituțiile statului
Bogdan Dumitru spune că a venit în Guvern cu ideea de a conecta sistemele informatice ale instituțiilor publice prin intermediul unor interfețe de programare (API), care să permită schimbul automat de informații. După primele zile petrecute în administrație, ministrul a început însă să ia în calcul și o altă soluție: utilizarea unor agenți de inteligență artificială care să comunice între ei și să faciliteze interacțiunea dintre instituțiile statului.
„Lăsați-mă măcar să pun un agent acolo și unul acolo și să îi lăsăm să se înțeleagă între ei. Și nu glumesc”, a declarat Bogdan Dumitru.
Practic, ministrul vorbește despre posibilitatea ca anumite sisteme ale statului să fie conectate prin agenți AI, capabili să interacționeze între ei și să faciliteze executarea unor operațiuni. Totuși, propunerea se află, deocamdată, la nivel de viziune, nu de proiect implementat. Pentru ca agenții AI să poată comunica între instituții, statul ar trebui să rezolve problemele existente de interoperabilitate, acces la date și securitate informatică.
După 23 de ani la Bitdefender, noul ministru a descoperit birocrația statului: „Nu am văzut în viața mea atât de multe hârtii”
După aproape trei decenii petrecute în mediul privat, dintre care 23 de ani la Bitdefender, noul ministru spune că prima săptămână la Guvern i-a schimbat semnificativ percepția asupra modului în care funcționează instituțiile publice, iar una dintre cele mai mari surprize a fost cantitatea de documente pe hârtie.
„Nu am văzut în viața mea atât de multe hârtii cât am văzut în săptămâna asta, în toți cei 30 de ani”, a declarat ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială.
Experiența l-a determinat să își propună inclusiv eliminarea imprimantelor din minister; „Acum îmi doresc ca toate imprimantele din minister, cel puțin, chiar și ministru delegat fiind acolo, să dispară”, a spus Bogdan Dumitru.
Ministrul a recunoscut că există deja proceduri și sisteme funcționale în instituțiile publice, dar consideră că acestea ar putea beneficia de pe urma automatizării. În opinia sa, un minister poate fi privit, din perspectiva organizării interne, într-un mod asemănător unei companii private, chiar dacă obiectivele sunt diferite.
România folosește ChatGPT, dar nu știe încă să transforme inteligența artificială în productivitate
Un studiu realizat de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia, pe un eșantion reprezentativ de 1.003 firme cu cel puțin 10 angajați, arată că 61,7% dintre companiile românești folosesc inteligența artificială într-o formă sau alta. La prima vedere, procentul sugerează că firmele din România au început să adopte rapid noile tehnologii, însă, realitatea este însă mai complicată. Doar 13,5% dintre companii folosesc AI în mod regulat, iar numai 3,3% au integrat tehnologia în procesele interne.
Mai mult, în 56% dintre firmele care utilizează inteligența artificială, instrumentele AI sunt folosite de mai puțin de un sfert dintre angajați. Diferența dintre utilizarea ocazională și integrarea efectivă este importantă. Un angajat care folosește ChatGPT pentru redactarea unui e-mail sau pentru sintetizarea unui document contribuie la statistica de adopție, dar acest lucru nu înseamnă automat că firma a devenit mai productivă la nivel organizațional.
De altfel, studiul explică și diferența majoră dintre rezultatele sale și statisticile europene. Potrivit Eurostat, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la utilizarea inteligenței artificiale în companii, cu o pondere de 5,2%.
Cercetarea Edge Institute și Concordia folosește însă o definiție mai largă, care include inclusiv utilizarea informală a chatboturilor de către angajați. Prin urmare, cele două procente nu sunt direct comparabile. Concluzia este că România nu duce neapărat lipsă de interes pentru AI, ci de capacitatea de a transforma această tehnologie într-un instrument de business.
Noul ministru al Digitalizării: „Statul ar trebui să NU stea prea mult în cale”
Întrebat ce ar trebui să facă statul pentru a ajuta companiile românești să devină mai competitive prin utilizarea inteligenței artificiale, Bogdan Dumitru a oferit un răspuns care reflectă experiența sa din mediul privat.
„Evident că rolul statului ar trebui să fie unul de facilitator, iar dacă nu poate să facă lucrul ăsta dintr-un motiv sau altul, ar trebui să nu stea prea mult în cale”, a declarat ministrul.
În opinia sa, una dintre priorități ar trebui să fie simplificarea interacțiunii dintre companii și instituțiile publice. Acest lucru este important în special pentru start-up-uri, care au nevoie de proceduri rapide și predictibile pentru a se dezvolta.
Ministrul consideră că au existat unele îmbunătățiri în ultimii ani, dar recunoaște că administrația mai are mult de recuperat. Dincolo de reducerea birocrației, Guvernul are în vedere și instrumente financiare prin care să încurajeze companiile să testeze și să adopte inteligența artificială.
Guvernul pregătește vouchere pentru firmele care vor să introducă AI. Cum ar urma să funcționeze
Programul de guvernare 2026-2028 prevede introducerea unor vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, a serviciilor cloud și a soluțiilor de securitate cibernetică în IMM-uri. Deocamdată, documentul nu precizează bugetul acestor programe și nici calendarul de implementare.
Bogdan Dumitru a explicat însă, în cadrul evenimentului, cum ar urma să funcționeze sprijinul financiar pentru companii. Ideea este ca firmele să primească resurse pentru a testa integrarea inteligenței artificiale într-un anumit proces, înainte de a investi într-o implementare completă.
„Așa cum sunt și în programul de guvernare, aceste vouchere vin, în primul rând, să ajute o companie, în special IMM-urile, să valideze un proces, să valideze o anumită integrare, o adopție a unor componente IA în ecosistemul lor”, a explicat ministrul.
Dacă rezultatele testelor confirmă beneficiile tehnologiei, companiile ar putea primi sprijin suplimentar. Abordarea urmărește să reducă riscul ca firmele să investească în soluții AI fără să știe dacă acestea le pot aduce beneficii concrete. Rămâne însă de văzut câte companii vor putea accesa finanțarea și ce criterii vor fi folosite pentru evaluarea rezultatelor.
Bogdan Dumitru: „Impactul AI va fi colosal”, dar nimeni nu știe exact cum va transforma economia
Deși susține utilizarea inteligenței artificiale atât în mediul privat, cât și în administrație, Bogdan Dumitru recunoaște că efectele pe termen lung ale tehnologiei sunt încă dificil de anticipat. În opinia sa, impactul AI asupra economiei și societății va fi unul major, însă modul concret în care se vor produce transformările rămâne incert.
„Cred că impactul va fi unul fantastic sau colosal, însă mi-e destul de neclar în ce fel. Însă ce pot spune cu certitudine este că trebuie folosit, trebuie folosit, trebuie folosit și pe parcurs o să ne lămurim”, a explicat Bogdan Dumitru.
Pentru companiile românești, provocarea nu mai este doar accesul la instrumentele de inteligență artificială, ci identificarea acelor utilizări care pot produce câștiguri reale de productivitate.
