Ce ne transmite succesul Lolitei și ce demonstrează acest experiment?
Lolita Cercel, o artistă creată cu ajutorul AI a ajuns în trendingul românesc pe TikTok și platformele de streaming, după ce piesele sale au strâns milioane de vizualizări în doar câteva săptămâni.
Succesul rapid al Lolita Cercel nu i-a lăsat indiferenți pe artiștii români care contestă etica muzicii generate de algoritmi și cer blocarea conturilor asociate. Alexandra Cernian susține însă că proiectul Lolita demonstrează cât de avansată a devenit tehnologia AI în zona creativă.
Expertul digital explică și faptul că acest experiment demonstrează că AI-ul poate fi un accelerator de vizibilitate și producție, dar nu un autor în sine.
În același timp, susține interlocutoarea Wall-Street, exemplul Lolita arată cât de mult contează optimizarea pentru algoritmi și cât de rapid poate fi construit un succes atunci când tehnologia este folosită strategic.
"Nu vorbim despre un artist în sens clasic, nu are experiență de viață, intenție sau conștiință. Este un proiect artistic controlat de un om sau o echipă, iar creativitatea reală aparține celor care au ales stilul muzical, mesajul, identitatea vizuală, modul de poziționare.
Lolita demonstrează cât de avansată a devenit tehnologia AI în zona creativă. Avem o identitate vizuală coerentă, generată artificial, o voce sintetică credibilă si videoclipuri care pot concura cu producții comerciale. Putem spune ca vorbim de un produs cultural complet, cu identitate coerentă și strategie de distribuție eficientă."
Proiectul nu a devenit viral doar pentru că e AI, ci pentru că este bine construit cultural și strategic. AI-ul a fost un catalizator, nu cauza principală a succesului.
Alexandra Cernian, expert digital
Proiectul Lolita, peste14 milioane de vizualizări pe YouTube.
Expertul digital susține că proiectul Lolita Cercel a generat controverse aprinse în spațiul public, cu precădere în zona muzicală din România, iar discuțiile despre „este sau nu artist?”, „este etic?”, „cine fură de la cine?” au amplificat vizibilitatea.
"Reduce bariera emoțională față de AI. Pentru mulți, AI-ul este abstract. Lolita îl face concret, ușor de consumat, chiar distractiv. Publicul nu interacționează cu o tehnologie, ci cu un personaj. Combină familiarul cu noul - muzica lăutărească este profund recognoscibilă și emoțională pentru publicul român. Reinterpretarea ei într-un sound modern, cu o estetică vizuală contemporană, creează senzația de „ceva nou, dar cunoscut”. Acest contrast este extrem de viralizabil. iar succesul este incontestabil: peste 14 milioane de vizualizări pe YouTube.
Identitatea vizuală este clară și memorabilă - Lolita este un personaj, are o identitate bine definită, ușor de recunoscut, ceea ce ajută enorm în distribuție și retenție. Este construit nativ pentru algoritmi - Un proiect AI poate produce conținut constant, coerent și optimizat pentru platforme precum YouTube și TikTok ", a punctat expertul digital.
Cum este muzica în era AI? Există, în acest context, riscul dispariției artistului uman?
Alexandra Cernian recunoaște că muzica în era AI este mai rapidă și devine mai accesibilă ca oricând. Expertul precizează faptul că inteligența artificială schimbă modul în care se produce muzică, adică poate genera sunete, voci sau structuri muzicale în câteva secunde, poate replica stiluri și poate optimiza conținutul pentru platformele digitale.
"Din acest punct de vedere, asistăm rapid la o explozie de conținut. Însă, AI-ul creează din analiză de tipare, fără să se bazeze pe vreo experiență personală, poveste sau intenție. El poate produce muzică „corectă”, ușor de consumat, dar nu poate trăi contextul cultural, emoțional sau social din care se naște arta. De aceea, muzica generată de AI tinde să fie predictibilă, în timp ce muzica umană rămâne strâns legată de trăire.
Nu cred ca vom vorbi despre dispariția artistului uman, ci despre modul in care rolul său se va redefini. Noul context social media aduce provocări la nivel de vizibilitate pentru artiștii care nu adera într-un fel la trendul digital, pentru ca platformele favorizează conținutul constant, optimizat și scalabil, un avantaj clar pentru proiectele susținute de AI. În acest context, artiștii umani care nu au acces la tehnologie sau strategii digitale riscă să fie mai greu de auzit, nu pentru că nu au valoare, ci pentru că algoritmii decid ce ajunge la public."
Nu cred ca vom vorbi despre dispariția artistului uman, ci despre modul in care rolul său se va redefini
Alexandra Cernian, expert digital
Fenomenul Lolita Cercel, la limita deontologiei și a eticii muzicale?
În legătură cu această întrebare - care a stârnit multe discuții în spațiul public în aceste zile - Alexandra Cernian recunoaște că putem vorbi, fără îndoială, despre o zonă de graniță etică și deontologică in cazul proiectelor artistice care folosesc AI.
"În mod generic, atunci când vorbim despre etica în muzica generată cu ajutorul inteligenței artificiale, criteriul esențial este transparența. Dacă un proiect își asumă clar faptul că este creat sau asistat de AI, așa cum este cazul Lolita Cercel, nu putem vorbi despre o încălcare directă a deontologiei sau despre inducerea în eroare a publicului.
Chiar și cu această transparență, proiectul ridică întrebări mai profunde legate de echitatea competiției în industria muzicală. Un proiect AI poate produce conținut constant și optimizat pentru algoritmii platformelor, ceea ce îi poate oferi un avantaj de vizibilitate față de artiștii umani, limitați de timp, resurse și capacitatea de producție. Acest dezechilibru devine relevant din punct de vedere etic și cultural ", susține aceasta.
Oricine poate deveni artist cu AI?
Expertul digital a explicat că succesul Lolitei transmite, în primul rând, că publicul este deja pregătit să accepte proiecte artistice hibride, în care tehnologia joacă un rol central.
Alexandra Cernian susține că, cele peste 14 milioane de vizualizări, nu validează „talentul” inteligenței artificiale, ci capacitatea oamenilor din spatele proiectului de a înțelege cultura, emoția și mecanismele platformelor digitale.
"AI-ul a democratizat accesul la producția muzicală. Oricine poate genera o piesă în câteva minute, fără studii muzicale, fără acces la un studio sau la o echipă. Instrumentele AI pot crea beat-uri, armonii, voci sintetice sau chiar melodii complete. Dar a genera muzică nu este același lucru cu a fi artist. Artistul presupune intenție, mesaj, identitate și relație cu publicul. AI-ul poate produce sunete, dar nu are experiență de viață, context cultural sau emoție.
AI-ul poate produce sunete, dar nu are experiență de viață, context cultural sau emoție
Alexandra Cernian, expert digital
Cine deține drepturile asupra muzicii create cu AI?
Alexandra Cernian susține că, în prezent, drepturile asupra unei melodii generate cu AI depind de termenii și condițiile platformei folosite, gradul de intervenție creativă umană si legislația aplicabilă.
"Aici intrăm într-o zonă gri. În Uniunea Europeană, dreptul de autor este legat de creația umană. În prezent, inteligența artificială nu poate deține drepturi de autor. Din punct de vedere legal, drepturile asupra muzicii create cu AI sunt atribuite oamenilor sau entităților din spatele procesului. Drepturile pot reveni utilizatorului sau platformei, în funcție de termenii si condițiile platformei. Totuși, rămâne o problemă importantă, si anume datele pe care a fost antrenat AI-ul.
Dacă datele care au creat AI-ul includ muzică protejată, fără consimțământ, se ajunge la o încălcare a drepturilor de autor.
Vom merge și la spectacole susținute de Lolita Cercel?
Expertul în inovație digitală nu respinge faptul că, pe viitor, este foarte posibil să vedem astfel de spectacole, pentru că tehnologia necesară există deja. Mai exact, vorbim despre concerte cu artiști virtuali, holograme sau personaje digitale sunt deja testate și, în unele cazuri, au avut succes.
"În cazul unui proiect precum Lolita Cercel, un spectacol ar însemna o experiență multimedia bine coregrafiată, în care muzica, imaginea și tehnologia sunt mai importante decât prezența fizică a unui artist. Reacția publicului va fi, cel mai probabil, împărțită. O parte va fi curioasă și deschisă, tratând experiența ca pe un spectacol tehnologic, nu ca pe un concert clasic.
Pentru acest public, noutatea și componenta vizuală vor conta foarte mult. O altă parte va rămâne rezervată, pentru că un concert, în sens tradițional, presupune emoție directă si interacțiune umană, lucruri pe care un proiect AI nu le poate reproduce pe deplin. Publicul va distinge între concertul ca act artistic viu și un show digital centrat pe tehnologie, iar această distincție este importantă pentru a înțelege ce tip de experiență culturală consumăm și ce valori alegem să susținem", a conchis Alexandra Cernian.
Cel mai probabil, aceste spectacole nu vor înlocui concertele artiștilor umani, ci vor coexista cu ele, ca un format diferit
Alexandra Cernian, expert digital
