Câte mașini Dacia sunt făcute în Maroc și cum ajung în Europa
Dacia face mașini în două locații din Maroc, la Casablanca și Tanger. Prima are o relevanță istorică pentru grupul Renault, fiind preluată de francezi tocmai în 1959, iar acum 60 de ani demara acolo producția lui Renault 4. În schimb, uzina din Tanger este de dată mai recentă. A fost inaugurată în 2012 și, astăzi, are o capacitate anuală de 380.000 de unități, de peste trei ori mai mult decât Casablanca, unde pot fi asamblate 120.000 de mașini anual. La această fabrică se face Renault Kardian, Dacia Logan și Dacia Sandero.
Astfel, cu o producție ce poate atinge 500.000 de unități, grupul Renault este al doilea cel mai mare constructor auto străin prezent în țara din Africa de nord. În 2025, aproape 400.000 de mașini ale grupului Renault au fost construite în Maroc, aproximativ 300.000 în Tanger și 100.000 în Casablanca - adică aproximativ una din șase vândute la nivel mondial.
Peste 80% sunt exportate, inclusiv 90% din producția de la Tanger, cea mai mare parte către Europa, arată sursa citată. Acest lucru a făcut din Renault cea mai mare companie din Maroc, unde reprezintă 3% din PIB-ul țării, a declarat Mohamed Bachiri, director general al Grupului Renault Maroc. Cifra de afaceri anuală este de aproximativ 15 miliarde de euro.
Acum, fabrica din Tanger se pregătește să construiască următoarea generație de Sandero, așteptată în jurul anului 2028, care va avea o opțiune electrică și va necesita investiții semnificative, a declarat CEO-ul Dacia, Katrin Adt. Aceasta a spus că nu s-a luat o decizie despre locul de producție al altor modele pe baterii pe care le planifică Dacia, cu excepția lui Spring, care va fi făcut la Novo Mesto, în Slovenia, deoarece este înrudit cu modelul Renault Twingo asamblat tot acolo.
În jurul uzinei din Tanger a fost clădită o rețea cu peste 100 de furnizori, mulți principali (Tier 1, după cum sunt numiți în industrie), în timp ce o linie feroviară directă transportă mașinile direct la rampa de încărcare din portul Tanger Med, al 17-lea ca mărime din lume. De acolo, este nevoie de cel mult trei zile pentru ca mașinile să ajungă aproape orice țară europeană, fie cu vaporul direct, fie cu vaporul și apoi cu camionul.
Șefa Dacia a declarat că Marocul este „în centrul operațiunilor” Dacia, ceea ce s-a și văzut, aceasta vizitând țara africană la doar două zile după ce a fost numită în locul lui Denis Le Vot. „Avem furnizori, avem forță de muncă, avem o relație foarte bună cu guvernul și este cumva ușor să faci afaceri acolo”, a spus ea. În contrast, despre Mioveni, Adt a spus că este mai „complicat” contextul din România, unde se pot face până la 300.000 de mașini anual.
Ecosistemul Renault din Maroc se bazează mai puțin pe tehnologii precum inteligența artificială și robotica și mai mult pe proximitate, fluiditate și eficiență operațională. Lanțul de aprovizionare, producția și logistica sunt atât de strâns legate încât o mașină poate trece de la materii prime la produs finit și până la un showroom european în doar câteva zile.
Marocul, mai ieftin decât România la producția auto. Cât costă producția la Mioveni
Conform unui studiu realizat de Oliver Wyman, costul forței de muncă per vehicul în Maroc a fost de 106 dolari în 2024. Aceasta se compară cu 273 de dolari în România - unde se fabricau în trecut modelele Sanderos și unde Dacia produce SUV-urile Duster și Bigster. Pe locul trei s-a clasat Mexicul, cu 305 dolari, iar pe locul patru, cu 414 dolari, s-a clasat Turcia, a treia fabrică a Dacia, după ultimele recalibrări strategice ale grupului. În trecut, în Turcia se produceau modele Dacia, dar doar pentru piețe din afara UE, unde se vindeau sub sigla Renault.
În schimb, Republica Cehă avea un preț de 691 de dolari/mașini, iar Spania de 955 de dolari, Franța de 1.569 de dolari/mașină, conform acestui studiu. Costul per vehicul în Germania a fost de 3.307 dolari, deși cifra este influențată de concentrarea pe mașinile premium, care sunt mai complicat de construit. „Maroc a devenit centrul de producție cu costuri reduse pentru producătorii francezi, în același mod în care producătorii auto din Detroit au operat din Mexic în ultimii 40 de ani”, se arată în studiul Wyman.
Șefa Dacia speră că regulile „Made in Europe” ale UE nu vor exclude Marocul
Marocul are un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană, dar Katrin Adt încă nu știe dacă criteriile „Made in Europe”, incluse în pachetul legislativ de accelerare a industriei europene (Industrial Acceleration Act), vor elimina Marocul de pe lista țărilor favorizate.
ACEA, grupul european de lobby pentru industria auto, și-a exprimat opinia în sprijinul unei propuneri care ar include capacitatea instalată a Marocului în perimetrul european în cadrul IAA. Acest lucru ar putea face ca extinderea ulterioară să fie mai puțin atractivă, dar ar păstra amprenta existentă.
„Nu știm încă dacă Marocul este exclus [de IAA]. Nu cunoaștem consecințele acestor reguli noi”, a spus Adt. „E greu de spus. Nu este ceva la care vrem să renunțăm.” Legislația prevede ca 70% din valoarea unui vehicul electric să provină din Europa pentru ca acesta să fie eligibil pentru stimulente guvernamentale sau programe de achiziții publice.
Fabrica din Tanger este printre cele mai eficiente și ecologice din ecosistemul grupului Renault. Aproximativ 90% din energia sa este regenerabilă (restul este gaz natural), în mare parte de la 3.000 de turbine eoliene amplasate pe dealurile din jur. Renault a semnat o serie de acorduri ecosistemice cu regatul, începând din 2016, care au obiective de integrare și aprovizionare locală. Al doilea acord, semnat în 2021 și valabil până în 2030, prevede o integrare locală de 75% și 2,5 miliarde de euro în aprovizionare locală.
Aproximativ 10.000 de persoane lucrează acum pentru Renault în Maroc, un număr în creștere. Aproximativ 6.000 de muncitori asamblează Sandero, Jogger și autoutilitare Renault Express (bazate pe vechea Dacia Dokker) în mare parte cu scule electrice manuale la uzina din Tangier. Directorul general al grupului Renault, Francois Provost, a ales Marocul pentru prima sa călătorie în străinătate, după ce a fost numit director general în iunie 2025. El a semnat un acord pentru crearea a 7.500 de locuri de muncă suplimentare și a remarcat că Renault și-a depășit angajamentul privind aprovizionarea locală.
