Care sunt problemele României, din perspectiva Dacia
În primăvară, grupul Renault, proprietarul mărcii Dacia, a lansat noul plan strategic pe termen mediu „futuREady”, unealtă de ghidaj pentru perioada 2026-2030. În acest interval, conform intențiilor exprimate public de către șefii grupului francez, Dacia își va continua expansiunea, dar o va face bazându-se în principal pe capacitățile sale de producție din afara României.
Concret, știm că uzinei de la Mioveni nu i s-a alocat niciun proiect nou până la intrarea în deceniul următor, o decizie pe care mulți au interpretat-o ca o „palmă” dată țării noastre din cauza lipsei de competitivitate a României în fața Marocului, a Turciei și, mai nou, a Sloveniei. Aceste trei țări sunt cele care vor concentra puterea de producție a Dacia, în condițiile în care până nu demult - după cum a spus-o și CEO-ul Dacia, Katrin Adt - Mioveniul era hub-ul central de asamblare pentru marca piteșteană.
Astfel, am încercat să aflăm care sunt problemele României din punctul de vedere al uneia dintre companiile care contribuie masiv la PIB-ul țării, mai ales că această decizie se simte nu doar pentru angajații de la Mioveni, ci și a furnizorilor locali care depind de fabrica Dacia. Cum deja s-au derulat două programe de „plecări voluntare”, după cum le numește Dacia, am vrut să știm și dacă Dacia intenționează să-și mai reducă numărul de angajați înainte de finalul anului. La toate aceste întrebări a răspuns Mihai Bordeanu, cu ocazia unei discuții cu un grup restrâns de jurnaliști români.
Șeful Dacia pe România a participat, în mai, la o întâlnire cu premierul interimar Ilie Bolojan, iar concluzia celui care conduce destinele Dacia la noi este că ambii văd realitatea la fel, dar schimbarea în bine nu se va petrece peste noapte. Principala nemulțumire cu care Bordeanu a venit la Bolojan ține de prețul energiei, care la noi este cel mai mare din Europa, după cum recunoștea recent și șeful E.ON.
„Suntem într-un hău de competitivitate, în mare parte pentru că nu avem predictibilitate pe prețul la energie. O mașină este făcută din trei elemente: oameni, tablă și energie. Nu putem discuta de salarii neapărat pentru că România este o țară emergentă, tendința este să ne apropiem de media Uniunii Europene, nu să ne îndepărtăm. Și eu nu o să fiu niciodată un avocat al micșorării salariilor în România,” a spus Bordeanu,
„Pe linia de furnizori, aceștia se confruntă cu aceleași probleme ca și noi, în afară de crizele logistice și geopolitice pe care nu le putem controla noi. Ce putem rezolva, iar aici ajungem în ‘inima jocului’, este acest preț al energiei și asupra nevoii imperative de a avea o foaie de parcurs”, a adăugat șeful Dacia, care a subliniat că a avut o discuție aplicată, pe cifre, cu Bolojan, premierul fiind și el „amator” al datelor statistice.
Dacia vrea o „foaie de parcurs” pentru reducerea prețului la energie
Dacia nu se așteaptă ca energia să devină mai ieftină peste noapte, dar Bordeanu speră că România va intra într-un proces asumat în care se vor lua măsuri clare de reducere al costului curentului mai ales, dar și al costului gazelor, ambele foarte scumpe. În trecut, premierul interimar Bolojan a vorbit despre „băieții deștepți” din energie, publicând lista ATR-urilor (Avizul Tehnic de Racordare) cu puțin timp înainte de moțiunea de cenzură din 5 mai.
„Vrem să vedem o foaie de parcurs până la sfârșitul decadei: cum o să arate situația României? Cum anume atenuăm prețul energiei? Care sunt pârghiile? Câteva lucruri pot fi puse în perspectiva anului 2030, deoarece au consecințe în industrie,” a explicat Bordeanu în cadrul discuției cu jurnaliștii români la care a participat și Wall-Street.ro.
Totodată, acesta s-a pronunțat și despre viitorul programului Rabla, pe care l-a descris ca fiind imperfect, dar care ar trebui să continue. „Noi vrem ca [Rabla] să înceapă. Poate că nu a fost un program perfect, poate că a fost departe de a fi perfect, dar anul trecut măcar a avut o calitate - a existat. Asta vreau să se întâmple și în 2026,” a spus Bordeanu.
Șeful Dacia spune că cel care conduce interimar guvernul i-a dat asigurări că Rabla va începe, așa cum a declarat anterior și ministra (actualmente interimară) a Mediului, Diana Buzoianu. Aceasta vorbea despre o lansare „de urgență” a Rabla în 2026, cu noile criterii „Made in Europe”, despre care nici Bordeanu nu știe prea multe detalii. Până la ora redactării acestui material, în ciuda publicării Ghidului de aplicare pentru Rabla, nu se știe clar când vor fi deschise înscrierile pentru persoane fizice sau ce modele vor putea primi subvenții.
„Noi spunem că este o probabilitate mai mare să avem Rabla și în 2026 decât să nu avem [acest program],” a spus șeful Dacia, care a recunoscut că formarea unui nou guvern ar putea să dea, din nou, lucrurile peste cap, așa cum s-a întâmplat și în 2025 când venirea executivului Bolojan la Palatul Victoria a suspendat toate programele derulate prin Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vreme de câteva luni, Rabla demarând doar pentru persoane fizice abia la final de septembrie.
Problema este că un guvern interimar are puteri limitate, dar Bolojan susține lansarea programului Rabla, pe care-l vede ca fiind absolut necesar, în ciuda unor mesaje din presă din ultimele luni care sugerau că Bolojan ar fi împotriva Rabla. Ceea ce este clar este că celor de la Dacia le-ar prinde bine subvențiile, dacă ne uităm la cum au scăzut vânzările Daciei Logan de exemplu.
Bordeanu a spus că criteriul „Made in Europe” va face ca doar mărcile care produc mașini în Europa să poată accesa subvenții. Asta înseamnă că Dacia Spring va fi exclusă de la ecobonusuri, deoarece este asamblată în China. În schimb, Dacia Sandero va fi eligibilă, pentru că este făcută în Maroc, țară care are contract de liber schimb cu Uniunea Europeană. Ministra Buzoianu a spus și ea în trecut că mașinile făcute în țări cu acord de liber schimb cu UE intră sub umbrela țărilor acceptate sub criteriile „Made in Europe”.
Totuși, aceste criterii nu au fost pe deplin confirmate, iar Bordeanu se așteaptă ca detaliile tehnice să fie finalizate la nivelul ministerului și comunicate către producători, pentru a nu exista încurcături. Cum și la nivel european încă nu există o legislație clară, este greu de spus cum va decide România de una singură ce înseamnă o mașină „făcută în Europa”. La Bruxelles, încă se negociază ie Industrial Acceleration Act (IAA), un document care prevede și criterii de tip protecționist care vor limita nivelul investițiilor străine în UE.
Menționăm că, atunci când s-a anunțat că programul Rabla din 2026 va avea această componentă nouă, APIA a ieșit cu o poziție critică la adresa Ministerului Mediului, spunând că astfel de criterii sunt incorecte din punct de vedere concurențial și chiar ilegale, ceea ce înseamnă că producătorii ar putea, teoretic, să dea statul în judecată dacă se consideră neîndreptățiți de modul în care se acordă banii prin programul Rabla.
Până atunci, știm că UE face vorbire de un procent de minim 70% din componente să aibă proveniență europeană pentru ca o mașină să fie considerată „Made in Europe”. La noi, însă, nu s-a menționat niciun procent, iar hăul în care cade România pare tot mai adânc, în timp ce Dacia a anulat și formal posibilitatea de a extinde capacitatea uzinei de la Mioveni.
Uzina de la Mioveni nu va fi extinsă. Ce spune CEO-ul Dacia
Despre lipsa de competitivitate a României a vorbit, cu o doză de reținere, și CEO-ul Dacia, Katrin Adt, întrebată de jurnaliștii români despre decizia formală a Renault Group de a nu extinde fabrica. Acest plan, lăsat „în adormire” de ani de zile, a fost abandonat definitiv, în timp ce Mioveniul se concentrează pe cele două modele cu valoare adăugată mai mare, Duster și Bigster.
„Există unele provocări în materie de competitivitate, în special două teme care ne îngrijorează, primul fiind prețul energiei, care este cel mai mare din industria europeană” a spus Adt. „În al doilea rând, avem problema inflației care duce la o creștere a salariilor”. Șefa Dacia a spus și că, în acest moment, nu există un „cadru de business prielnic” care să favorizeze investițiile necesare pentru a împinge capacitățile de producție de la Mioveni până spre 400.000 unități pe an de la circa 300.000 de unități câte se pot face în prezent.
„Ceea ce sperăm este ca lucrurile să devină mai predictibile, pentru că dacă această situație instabilă va continua, va fi tot mai greu. Ne dorim ca guvernul să se stabilizeze, ne dorim ca politica fiscală să favorizeze investițiile, iar astfel de lucruri ne vor permite să luăm decizii pentru viitor”, a punctat CEO-ul Dacia.
