Mișcarea vine după creșterea puternică din 2025 și după avansul de la începutul acestui an. În prezent, investitorii încearcă să evalueze dacă ajustarea abruptă a prețului aurului marchează atingerea unui nivel minim sau începutul unei perioade mai dificile pentru metalele prețioase.
De ce scade prețul aurului în 2026
Principalul factor care a schimbat direcția pieței aurului este politica monetară. Inflația din Statele Unite, alimentată anterior de creșterea prețurilor petrolului, rămâne la aproximativ 4,2%, ceea ce a determinat Rezerva Federală să adopte o poziție mai restrictivă decât anticipau piețele, notează analistul eToro, Bogdan Maioreanu.
În loc să mizeze pe reduceri ale dobânzilor, investitorii iau acum în calcul inclusiv posibilitatea unor noi majorări. Această schimbare se vede în creșterea randamentelor titlurilor de stat. Randamentul obligațiunilor americane pe 10 ani se află în jurul valorii de 4,46%, ceea ce ridică semnificativ costul de oportunitate pentru deținerea aurului.
Aurul nu oferă dobândă sau venit recurent, astfel că devine mai puțin atractiv în perioadele în care activele purtătoare de dobândă oferă randamente mai ridicate. În acest context, investitorii tind să reanalizeze expunerea pe metalul prețios.
Presiunea a fost amplificată și de întărirea dolarului american, ajuns la cel mai înalt nivel din ultimul an. Cum aurul este cotat în dolari, o monedă americană mai puternică îl face mai scump pentru investitorii internaționali, ceea ce poate reduce cererea globală.
Tensiunile geopolitice mai reduse au diminuat cererea de aur
Aurul a beneficiat la începutul anului și de statutul său de activ de refugiu, într-un context marcat de tensiuni în Orientul Mijlociu. Evoluțiile diplomatice recente au diminuat însă nevoia investitorilor de protecție, eliminând unul dintre factorii care au susținut prețurile.
În paralel, dinamica pieței a contribuit la accelerarea scăderii. După creșterea puternică din 2025, aurul a intrat sub presiune, iar investitorii au început să marcheze profituri. Această mișcare a fost urmată de o inversare a trendului.
Fondurile tranzacționate la bursă, ETF-uri, susținute de depozite fizice de aur au înregistrat ieșiri substanțiale de capital. În același timp, unii investitori au fost nevoiți să își lichideze pozițiile pentru a răspunde cererilor de marjă, în contextul volatilității mai ample din piață, determinată de sectorul energetic.
Argintul depinde mai mult de economia reală
Spre deosebire de aur, argintul este influențat într-o măsură mai mare de economia reală. Deși ambele metale reacționează la evoluția ratelor dobânzilor și la fluctuațiile valutare, cererea pentru argint vine în proporție de aproximativ 55%-60% din aplicații industriale.
Printre acestea se numără energia solară, electronica, electrificarea și dezvoltarea infrastructurii asociate inteligenței artificiale. Din acest motiv, argintul este mai sensibil la ciclul de creștere economică globală decât aurul.
În mod obișnuit, argintul urmează direcția aurului, dar cu variații mai mari. Poate crește mai puternic atunci când prețurile metalelor prețioase urcă și poate scădea mai agresiv atunci când piața intră într-o fază descendentă. Performanța sa poate deveni superioară în perioade de creștere economică și de interes mai mare pentru mărfuri, dar slăbirea perspectivelor economice îl face mai vulnerabil.
Trei scenarii pentru aur și argint
Investitorii urmăresc trei scenarii principale pentru evoluția aurului și argintului, toate dependente de inflație și de situația geopolitică.
Primul scenariu este cel în care piața ar fi atins deja un nivel minim în această săptămână. Dacă situația din Strâmtoarea Ormuz rămâne calmă, oferta globală de petrol se normalizează, iar inflația se temperează fără noi majorări ale dobânzii, aurul s-ar putea stabiliza. În acest caz, achizițiile băncilor centrale ar putea oferi sprijin, iar argintul ar putea avea o evoluție mai bună decât aurul, pe fondul creșterii cererii.
Al doilea scenariu presupune menținerea dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă. O inflație persistentă, combinată cu o politică monetară restrictivă și randamente ridicate, ar pune presiune suplimentară pe aur. În același timp, o creștere economică mai lentă ar afecta cererea industrială, ceea ce ar face argintul mai vulnerabil.
Al treilea scenariu ia în calcul reapariția tensiunilor geopolitice. O revenire a aversiunii față de risc, de exemplu printr-un preț al petrolului de peste 100 de dolari, ar susține în primul rând aurul. Argintul ar urma, cel mai probabil, aceeași direcție, însă o performanță superioară susținută ar depinde în continuare de creșterea economică globală. Inflația ar rămâne, în acest caz, o amenințare pentru economia globală.
Aurul și argintul rămân în atenția investitorilor. Cel mai recent sondaj „eToro Retail Investor Beat” arată că 9% dintre investitorii individuali din România și 11% dintre investitorii de la nivel global și-au exprimat interesul de a investi în mărfuri, categorie care ar putea include aurul și argintul, în următoarele trei luni.
Privind înainte, evoluția celor două metale va depinde de interacțiunea dintre politica monetară, randamentele reale și creșterea economică globală. Aurul rămâne influențat în principal de dobânzi, dolarul american și riscul geopolitic, în timp ce argintul se află la intersecția dintre acești factori și ciclul industrial.
