Mașinile hibride, avânt tot mai clar pe piața din România
În luna februarie, 67,4% din toate mașinile noi înmatriculate la nivel local au fost electrificate, conform cifrelor Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA). Astfel, automobilele cu susținere electrică au depășit cota de piață combinată a mașinilor pe benzină și diesel care nu beneficiază de baterii sau motoare electrice.
Dintre toate segmentele electrificate, mașinile full-hibride au avut cea mai mare cotă de piață, de 26%, față de 24,4% pentru mașinile pe benzină fără susținere hibridă. Podiumul în materie de motorizări a fost completat de hibridele cu tehnologie mild-hibrid, cu 22,9%. Trebuie spus că segmentul mild-hybrid a scăzut cu 30% year-on-year.
Din totalul motorizărilor mild-hibrid, 85% au fost motorizări pe benzină, în timp ce doar 15% au fost motorizări pe motorină. În timp ce mașinile MHEV au suferit în a doua lună a anului, cele full-hibrid și plug-in hibrid au rămas pe un trend ascendent. Concret, vorbim despre o creștere de 19% pentru FHEV-uri, respectiv de 16,7% pentru PHEV-uri. Acestea din urmă au avut o cotă de piață de 8%, sub cota electricelor, care a atins 10,5% în februarie mulțumită unei creșteri a înmatriculărilor cu 35%.
Ce este o mașină hibridă?
Mașinile hibride nu sunt, în sine, o noutate. Toyota a inovat cu această tehnologie încă de la finele anilor '90, iar la noi, în Europa, a ajuns cea de-a doua generația a modelului Prius, începând cu anul 2000. Aceste prime modele hibride erau mult mai simple față de ceea ce avem astăzi, iar pe atunci nu exista distincția între tipurile de hibridizare. Asta s-a întâmplat mult mai târziu.
Modele precum Toyota Prius au devenit populare printre starurile de la Hollywood ca Leonardo DiCaprio, care promovau un stil de viață „eco”, dar ele nu aveau un sistem electric prea dezvoltat, deci abia dacă puteau să ruleze în modul 100% electric. Chiar și așa, cea de-a doua generație a lui Prius a devenit Mașina Anului în Europa în 2005, deși vânzările sale nu au fost imense.
În termeni simpli, o mașină hibridă este una care combină un tren de rulare termic cu unul electric. Asta înseamnă că motorul cu explozie internă, pe benzină sau pe motorină, colaborează cu unul electric, alimentat de o baterie. Din acest punct se fac distincțiile pentru fiecare tip: full-hibrid, mild-hibrid și plug-in hibrid. În plus, mai există și mașinile de REV, adică range-extender EV.
Acestea din urmă sunt mașini electrice care au un motor termic folosit exclusiv pe post de generator. Cu alte cuvinte, motorul pe benzină nu trimite niciodată puterea la roți, ci funcționează doar pentru a încărca bateria, care în schimb alimentează motorul electric, singurul responsabil să antreneze roțile. Majoritatea experților, plasează REV-urile alături de EV-urile pure, nu alături de hibride, deși având un motor termic, și REV-urile poluează. Noi ne vom baza pe clasificarea obișnuită și nu vom vorbi în detaliu și despre mașinile electrice cu range-extender.
Cum funcționează o mașină full-hibridă
Deși nu a fost identificată astfel imediat după lansare, chiar și originalul Prius este un automobil „full-hibrid”. Cum spuneam, bateria acestui automobil lansat în 1997 era una mică. Vorbim de doar 1,78 kWh dintr-o baterie cu chimie NMH (nickel-metal-hydride), în timp ce generația secundă a avut o baterie de 1,31 kWh, mai mică, dar cu o densitate a energiei mai mare.
O mașină full-hibridă este definită prin faptul că motorul electric poate antrena, de unul singur, roțile motoare. Cu alte cuvinte, el este conectat la roți și este îndeajuns de puternic pentru a te pune în mișcare, indiferent cât de mică este autonomia. În cazul primelor generații de Prius, autonomia era de maximum 1-2 kilometri, iar motorul electric funcționa cel mult până la o viteză de 40-50 km/h.
Astăzi, mașinile full-hibride sunt mult mai eficiente, dar principiul de funcționare este același. Diferența este că există acum sisteme de recuperare a energiei, pentru a mări autonomia electrică. De aceea, chiar și o Dacia echipată cu tren de rulare full-hibrid poate să meargă în proporție de 80% în mod pur electric în oraș, adică fără ca motorul termic să intre în acțiune. Recuperarea energiei se poate face prin mai multe metode, dar majoritatea mașinilor hibride (dar și electrice) au sisteme de recuperare pe frânare, energia kinetică degajată când frânezi fiind recuperată, ceea ce te ajută totodată să încetinești cu o uzură mai mică a plăcuțelor și discurilor.
În timp ce, prin oraș, la viteze mici, mergi exclusiv în mod electric atât timp cât ai curent în baterie, motorul preia sarcina când accelerezi puternic sau la viteze mai ridicate. Unele sisteme, cum ar fi configurația cu două motoare de la Honda, pot chiar opri motorul pe benzină pentru scurt timp în timpul rulării pe autostradă pentru a economisi mai mult combustibil.
În testele noastre, am observat că, dacă ești fin cu pedala de accelerație, poți atinge chiar și 70 km/h într-un full-hibrid modern fără ca motorul termic să pornească. În plus, consumul scade mult față de un automobil similar cu motor pe benzină cu o capacitate identică, dar fără sistem electric. De pildă, pe ruta București-Bușteni, cu un Prius, poți obține un consum de 4,9 litri/100 km, respectiv de doar 3,9 litri/100 km când te întorci și profiți de recuperarea de energie pe coborâre.
Ce înseamnă plug-in hibrid și pentru ce clienți sunt perfecte aceste mașini
Proiectate ca o „etapă intermediară” în efortul de tranziție către mașini electrice al constructorilor, mașinile plug-in hibrid au devenit mai populare pe anumite piețe, din cauza lipsurilor modelelor pe baterii. Astfel, am ajuns în punctul în care mai mulți constructori și-au recalibrat strategiile de viitor, care adesea împingeau în față EV-urilor, pentru a investi și în PHEV-uri chiar și după 2030.
Acum vine și întrebarea: ce este un PHEV și cum diferă el de FHEV? Ei bine, diferența cea mai mare este că, așa cum sugerează și numele, un hibrid plug-in trebuie băgat în priză pentru a-și atinge eficiența maximă. Motivul este că, în comparație cu un full-hibrid, care nu trebuie băgat în priză (și nici nu are o priză), un PHEV are un sistem electric mai complex, cu un motor electric mai puternic și o baterie mai mare.
Cum motorul electric este mai puternic, putând să treacă de 150-200 de cai putere pe cont propriu, el te poate susține inclusiv la viteze mari, iar bateriile PHEV-urilor de top pot să ajungă și chiar să treacă de 30 kWh. Ca o comparație, bateria unui FHEV se învârte în jurul a 1,8 kWh, iar unele mașini 100% electrice mici, de buget, pot avea baterii mai mici decât PHEV-urile mari. Un exemplu este Dacia Spring, un EV de segment A cu o baterie de doar 24,3 kWh, în timp ce SUV-ul Mercedes‑Benz GLC 300e (cu tren de rulare PHEV) are o baterie de 31,2 kWh.
Tocmai din cauza capacității bateriei, ea nu poate să fie reîncărcată doar cu ajutorul motorului termic și a energiei recuperate, așa cum se întâmplă la un full-hibrid. Șoferii sunt, în consecință, încurajați să-și bage în priză PHEV-urile pentru a încărca bateria. Dacă și tu ai un PHEV; trebuie să știi că nu ești obligat să-ți umpli bateria, dar este recomandat să o faci dacă vrei să rulezi în majoritatea timpului în mod full electric.
Un PHEV modern are o autonomie electrică ce sare de 100 de kilometri, iar unele modele chinezesc bat spre 200 de kilometri - adică aproape cât Dacia Spring. Practic, poți merge câteva zile prin oraș cu un PHEV doar cu ajutorul bateriei, fără ca motorul termic să pornească vreodată. În schimb, dacă ieși din oraș și ai nevoie de o accelerație fulminantă, motorul termic este acolo să te ajute.
De aceea, PHEV-urile sunt văzute ca „best of both worlds”, iar ele sunt prezentate ca o soluție „curată” și „economică”, producătorii clamând adesea că mașinile lor plug-in reușesc consumuri mixte de doar 1,9 litri/100 km. Există, însă, un asterisc. Dacă NU îți alimentezi bateria de la priză, vei ajunge să consumi mai mult decât dacă ai conduce o mașină similară pe benzină fără sistem hibrid.
Asta pentru că, fără susținere electrică, motorul termic trebuie să funcționeze singur și să „tragă” după el toată mașina, cu tot cu bateriile grele și restul hardware-ului electric. Și nu doar consumul mare reprezintă o problemă dacă mergi cu un PHEV cu bateria goală, ci și poluarea, care este mult mai mare decât în cazul unei mașini ICE. Asta pentru că producătorii optimizează motoarele termice de pe PHEV-uri pentru a funcționa împreună cu motorul electric, nu pe cont propriu. De aceea, ele sunt adesea mici (1,2-1,5 litri) și se chinuie să ducă tot greul.
În schimb, dacă folosești un plug-in corect, poate fi o mașină perfectă pentru tine. Poți merge doar electric în oraș, respectiv pe benzină când ieși din oraș. Astfel, ieși bine pe medie, cu un consum redus pe care nu l-ai putea atinge într-o mașină comparabilă ca dimensiuni și masă, dar care nu este hibridă. În principiu, Wall-Street.ro te sfătuiește să alegi un PHEV dacă ai cum să-l încarci acasă sau la muncă. Altfel, dacă trebuie să mergi la punctele publice de charging, poate că mai bun pentru tine ar fi un FHEV.
De ce există mașinile mild-hibrid și care este scopul lor
Mașinile hibride cu cele mai mici motoare electrice și cele mai mici baterii sunt cele de tip mild-hibrid sau MHEV. Acest hibrid combină din nou un motor pe benzină cu un motor electric mic și o baterie, cu mențiunea că motoarele și bateriile sunt chiar mai mici decât cele dintr-un hibrid obișnuit (FHEV), adesea funcționând și ca demaror.
De obicei etichetate drept sisteme de 48 de volți, în funcție de bateriile utilizate, autoturismele electrice mild-hybrid își folosesc latura electrică pentru a fluidiza, practic, sistemul stop-start. Motorul pe benzină se oprește în timp ce stați la un semafor, precum și pentru câteva secunde înainte și după ce ajungeți acolo, sistemul mild-hybrid umplând golul de putere.
La fel ca în cazul unui full-hibrid, un model cu motorizare mild-hibrid nu necesită modificări ale obiceiurilor de condus sau încărcare manuală de la priză. Pur și simplu le conduci așa cum ai făcut dintotdeauna, iar mașina este puțin mai lină și mai eficientă decât în cazul unei benzinare tipice. De asemenea, și consumul este puțin mai scăzut.
Vehiculele MHEV nu au un preț mai mare față de mașinile diesel sau pe benzină comparabile, așa cum se întâmplă mai ales în cazul motorizării PHEV, dar și la FHEV. Ca să continuăm comparația cu Dacia, la un Bigster cu motorizare mild-hibrid 140 în echiparea Expression prețurile încep de la 25.100 de euro, în timp ce alternativa full-hibrid 155 începe de la 28.350 de euro.
Dacă încă te întrebi ce tip de mașină hibridă este perfect pentru tine, atunci trebuie să-ți analizezi stilul de viață și nevoile tale, adică ce trebuie să facă mașina ideală pentru a te deservi și astfel poți ajunge la o concluzie. În principiu, Wall-Street.ro îți spune că dacă ai o modalitate de a încărca mașina acasă sau la serviciu în mod regulat, un PHEV poate fi opțiunea cea mai bună. Asta și dacă nu parcurgi mai mult de 50-60 de kilometri într-o zi și ești gata să absorbi diferența de preț, un PHEV fiind mai scump decât un MHEV sau FHEV.
Pentru oricine altcineva, un full-hibrid rămâne cea mai bună opțiune, deoarece MHEV-urile oferă prea puțină susținere electrică, deci nu vezi o diferență prea mare la nivelul consumului. Noi am mers cu mai multe mașini FHEV și considerăm că reprezintă cel mai bun tren de rulare de pe piață la ora actuală, dacă încă vrei o mașină termică și nu ești gata sau nu poți din diverse motive să faci tranziția la o mașină 100% electrică.
