Ce țări nu vor ca Bruxelles-ul să devină „prieten” al poluării
Apelul Danemarcei, Franței, Luxemburgului, Olandei, Portugaliei, Spaniei și Suediei vine după ce liderii UE, în decembrie anul trecut, au eliminat interdiciția propusă de Comisia Europeană și votată în Parlamentul European privind vânzarea de mașini noi cu motoare cu ardere internă până în 2035, ca răspuns la presiunea mai multor guverne și producători auto. În schimb, executivul UE a propus o reducere cu 90% a emisiilor de CO2 ale autoturismelor până în 2035.
În documentul informal, țările și-au reafirmat împreună sprijinul pentru electrificarea rapidă a autoturismelor și camionetelor în întregul bloc comunitar, solicitând extinderea infrastructurii de încărcare și stimulente pentru a păstra ritmul de creștere al cererii din partea consumatorilor. Semnatarii avertizează că slăbirea normelor privind emisiile ar pune în pericol obiectivele climatice ale Europei, competitivitatea economică și securitatea energetică, transmite sursa citată.
Cu sprijinul politic din partea Germaniei și Italiei, Partidul Popularilor Europeni din Parlamentul European a jucat un rol central în revocarea interdicției, argumentând că legislația UE care afectează statele membre ar trebui să se bazeze pe neutralitatea tehnologică, ceea ce, în esență, oferă guvernelor naționale libertatea de a alege cea mai bună modalitate de a menține competitivitatea, reducând în același timp emisiile. Parlamentarul Manfred Weber (Germania/PPE) a organizat un summit auto la nivel înalt pe 13 mai pentru a-și susține în continuare punctul de vedere, în timp ce grupurile politice caută compromisuri cu privire la legea revizuită.
Ce spun cei care vor reglementări mai laxe pentru emisii
„Nu am susținut regulamentul din 2035 (interzicerea motoarelor cu ardere internă) în ultimul mandat. Am promis în timpul campaniei electorale de acum doi ani că vom scăpa de interdicția privind motoarele cu ardere internă, iar acum ne îndeplinim promisiunile. Comisia Europeană a propus regulamentul revizuit în decembrie, pe baza promisiunilor PPE”, a declarat Weber într-o conferință de presă. În schimb, țările semnatare văd altfel lucrurile.
„Traiectoria de electrificare a parcului european de mașini mici și LCV-uri (light commercial vehicles / van-uri) poate reduce expunerea noastră la viitoarele crize geopolitice și la șocurile prețurilor combustibililor fosili. De asemenea, este un răspuns direct și sustenabil pentru creșterea accesibilității prin protejarea șoferilor de creșterea prețurilor la combustibili”, se arată în document.
Weber caută sprijin în rândul parlamentarilor din rândul socialiștilor și liberalilor din Parlament, chiar dacă pare probabil ca președintele PPE să găsească sprijin din partea partidelor de dreapta, cum ar fi Patrioții pentru Europa, al treilea grup ca mărime din Parlament.
Acum, cele șapte capitale avertizează împotriva eforturilor de a dilua și mai mult regulile UE privind decarbonizarea auto, cel mai recent proiect de raport al negociatorului principal al Parlamentului, deputatul Massimiliano Salini (Italia/PPE), sugerând o ambiție și mai redusă chiar și decât propunerea revizuită a Comisiei, cum ar fi relaxarea unor obiective de emisii și acordarea de mai mult timp producătorilor pentru a se conforma.
De ce electrificarea trebuie să continue și ce beneficii financiare poate aduce
Cele șapte țări susțin că electrificarea nu mai este doar un obiectiv de mediu, ci o necesitate geopolitică, spunând că o flotă de mașini electrice în creștere poate reduce expunerea la volatilitatea prețurilor combustibililor, poate îmbunătăți calitatea aerului și poate contribui la atingerea obiectivelor climatice ale Uniunii. Asta deși, în prezent, cota de piață a EV-urilor rămâne în jur de 20% în blocul comunitar - iar în România cota de piață a acestora este de doar 7%.
Semnatarii susțin că vânzările de mașini electrice au crescut cu 33% în primul trimestru față de anul precedent, prezentând acest lucru ca o dovadă că utilizatorii văd în modelele pe baterii un răspuns practic la creșterea costurilor combustibililor. În România, în mai 2026, creșterea vânzărilor EV-urilor a fost de peste 80% year-on-year, iar asta în lipsa programului Rabla - dar ritmul de creștere mai mare față de cel european trebuie analizat în contextul decalajului mare în electrificare dintre restul UE și România.
Cele șapte state semnatare recunosc că anumite arii flexibile pot fi justificate, dar insistă că acestea trebuie să rămână strict controlate și legate de angajamente reale în materie de mediu și industrie. Îngrijorarea lor este că concesiile excesive ar slăbi certitudinea investițiilor și ar încetini tranziția deja în curs în sectorul auto european.
„Flexibilitățile pentru ca producătorii să își îndeplinească obiectivele de CO2 trebuie să rămână strict limitate, condiționate și atent concepute, astfel încât să nu dilueze semnalul investițiilor pe termen lung către electrificare, să nu slăbească certitudinea reglementară sau să încetinească tranziția industrială deja în curs în întregul lanț valoric al sectorului auto european”, se arată în document.
