Studiile despre comportamentul de consum arată că metodele de plată cashless pot reduce ceea ce economiștii comportamentali numesc „durerea plății”: senzația concretă că pierzi bani în momentul unei tranzacții, scrie Investopedia. Cu alte cuvinte, nu cardul sau telefonul sunt problema în sine, ci faptul că plata digitală poate face cheltuiala mai abstractă, mai rapidă și mai ușor de ignorat.
Totuși, Sergiu Manea, CEO-ul BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, spune că forma prin care sunt folosiți banii este doar un canal, nu esența vieții financiare a unei persoane.
„Eu nu cred că forma fizică a banilor te ajută să conștientizezi cât cheltuiești, ci cunoștințele despre bani. E foarte important să nu confundăm viața financiară a unui om cu canalul pe care aceasta se exprimă sau cu instrumentul în care se exprimă. Am trăit foarte mult în confuzia asta. Decizia unui om despre propriii bani vine din cum îi face, cum îi cheltuiește, cum își vede viața în viitor și care sunt perspectivele pe termen lung asupra vieții financiare”, a declarat Sergiu Manea pentru wall-street.ro.
Tinerii se nasc deja într-o lume contactless
Pentru generațiile tinere, banii nu mai sunt neapărat ceva fizic. Nu mai înseamnă doar bancnote în portofel, ci sold într-o aplicație, notificare de plată, abonament recurent, wallet digital sau tranzacție făcută cu telefonul. Tocmai de aceea, spune CEO-ul BCR, ideea că oamenii ar conștientiza mai bine banii doar pentru că îi văd fizic trebuie privită cu prudență.
„Nu știu cât de mulți dintre tineri sunt obișnuiți să vadă ceva fizic. Ei sunt foarte mult obișnuiți să fie în lumea virtuală”, a mai spus Sergiu Manea.
Educația financiară, ultima pe listă într-o țară în care ar trebui să fie prioritate
În România, discuția despre cash, carduri și plăți digitale se suprapune peste o problemă mai veche: nivelul redus de educație financiară. Sergiu Manea spune că, atunci când există un punct mare de tensiune în societate, educația financiară trebuie împinsă mai sus pe agenda publică, nu tratată ca o temă secundară.
Educația financiară nu înseamnă doar să știi să îți faci un buget lunar. Înseamnă să înțelegi ce este inflația, ce presupune o investiție, cum recunoști o escrocherie financiară, cum îți evaluezi riscurile și cum iei decizii consecvente în privința propriilor bani.
„De ce ne ocupăm de educația financiară? Pentru că există un punct mare de tensiune și trebuie să împingem educația. Cele mai consecvente decizii despre propriii noștri bani, ce înseamnă inflația, investiția, o escrocherie financiară, toate acestea fac parte din capitolul educație financiară”, spune CEO-ul BCR.
Manea leagă această nevoie și de rezultatele programului Școala de Bani, prin care, potrivit acestuia, au trecut până acum aproximativ un milion de oameni. El spune că efectele se văd nu doar în accesul la servicii bancare, ci și în felul în care oamenii încep să se raporteze diferit la propria viață financiară.
„După Școala de Bani, două treimi și-au schimbat comportamentul sau au decis că merită să se gândească altfel. România este constant și continuu pe ultimul loc la cunoștințe financiare. Dacă accesul la servicii bancare este ok, iată că și produsele legate de o viață financiară trebuie înțelese. Cum facem să nu mai fim pe ultimul loc, ci să urcăm? Acest progres vi se datorează Școlii de Bani, prin care au trecut un milion de oameni”, a mai spus Sergiu Manea.
