Contractele pe bani publici pot fi verificate, incepand cu aceasta luna, de orice persoana interesata, folosind aplicatia Harta Banilor Publici, realizata de voluntarii din asociatia Initiativa Romania. Cu doar 2.000 de euro si peste 1.000 de ore de munca, o mana de oameni au gandit si au lucrat, in timpul liber si in concedii la o baza de date care, in prezent, contine date despre 11 milioane de achizitii directe, circa 900.000 de licitatii, peste 100.000 de companii si peste 13.000 de institutii publice. Elena Ghioc, cofondatoarea asociatiei a povestit, pentru wall-street.ro cum si de ce s-a realizat aplicatia, dar si care este importanta ei pentru societatea romaneasca, „activa”, „prezenta” si „revolutionara” acum.
Asociatia Initiativa Romania a realizat Harta Banilor Publici (HBP), o aplicatie unde poti cauta informatii despre achizitiile publice si companiile implicate din Romania. Luni au fost importate si datele pe 2017, asa ca acum, aplicatia, care poate fi accesata prin o interfata web si aplicatii mobile Android si iOS, contine: 11.232.379 de achizitii directe, 893.003 licitatii, 104.518 companii si 13.731 de institutii publice din ultimii 11 ani din intreaga tara.
Prima varianta a aplicatiei a fost lansata in 2016 si continea doar informatii pentru Bucuresti, iar in iunie 2018 a fost lansata cea mai recenta varianta. Pana acum, au fost 344 de semnalari pe achizitiile directe si 56 de semnalari pe licitatii de la lansarea de pe 12 iunie.
Harta Banilor Publici (HBP) listeaza institutiile publice din tara pe o harta Google si permite accesarea tuturor contractelor pentru fiecare institutie. Prin aplicatie, persoanele interesate pot cauta companii, contracte sau institutii dupa nume si sa fie listate topuri si statistici, precum evolutia numarului de contracte de achizitii publice per institutie/companie sau evolutia valorii in RON a contractelor de achizitie publica per institutie/companie.
Citeste si:
„In loc sa vada borduri, garduri sau banci, sa vada expresii ale banului public si cum sunt cheltuiti banii. De la asta a pornit ideea. Eram in parc si am zis sa vad cat costa banca pe care stau”, povesteste Elena Ghioc, cofondatoare a asociatiei Initiativa Romania, care are, in prezent, aproape 40 de membri, dintre care 20 sunt implicati activi, constant, iar restul sunt disponibili pentru situatii punctuale.
HBP este un proiect open-source, executat de voluntari, cu un buget de 2.000 de euro, reprezentand un premiu castigat in 2017 intr-o competitie internationala de proiecte civice. „Asta a fost singurul buget. Banii pe care i-am bagat sunt mult mai mari. Acum lucram sa facem un cost cat mai aproape de realitate. Au lucrat, in total, intre 7 si 10 oameni, de la inceputul aplicatiei si 4 sau 5 sunt oameni care sunt programatori. Daca ne gandim cat costa ora unui programator si faptul ca ei au lucrat peste 1.000 de ore la aplicatie, costurile pe care le-am suportat sunt mult mai mari. Din fericire, oamenii astia au lucrat voluntar si asta ne-a scutit de costurile astea”, explica Elena, care este specialist marketing online, lucreaza pentru o companie multinationala, de la 9.00 la 18.00. In weekenduri lucreaza pentru asociatie si de trei ani isi ia concedii ca sa lucreze pentru asociatie.
Citeste si:
Am vorbit cu Elena Ghioc despre aplicatia in care ea si colegii au investit bani, dar mai ales timp si despre societatea civila care s-a schimbat in ultimii ani, reactionand la evenimentele din jur.
Reporter: De ce v-ati gandit la o aplicatie pentru contracte publice? Are Romania o problema cu contractele publice?
Elena Ghioc: Nu are o problema. Din punctul de vedere al transparentei datelor, Romania sta foarte bine, ca publica aceste date, spre deosebire de alte tari, chiar daca le publica intr-un format destul de neprietenos, am putea spune. Sunt doua aspecte la care ne-am gandit. Unu, noi consideram ca noi, ca cetateni, nu suntem constienti ca atunci cand un primar, un cosilier local sau judetean sau orice reprezentant al unei institutii publice spune ca ceva e gratuit, defapt, nu este gratuit, sunt bani din taxele si impozitele noastre si ca aveam dreptul de a avea o opinie informata atunci cand se iau decizii atat la nivel local, cat si la nivel national si e ok sa monitorizam treaba asta. Nu vorbim de ilegalitati. E vorba de educatia noastra financiara, de achizitii publice, de banii nostri. Doi, exista si o latura constructiva in care noi credem ca cetatenii pot, daca sunt informati si se informeaza, sa aiba mai mult decat o opinie informata, chiar si un cuvant de spus, la modul organizat, la nivel de comunitate, de cartier, in ceea ce priveste cheltuierea banului public local. Noi vrem ca cetatenii sa aiba acest instrument la indemana, sa vada cui se aloca banii si pe ce, sa se organizeze, sa ceara o intrevedere cu consiliul local si sa zica: „noi credem ca nu e cea mai buna decizia pe care ati luat-o. Noi credem ca alta e prioritate si trebuie sa grabim lucrarile”.
Citeste si:
Deci, poti sa urmaresti si partea asta de watchdog, sa vezi ca sunt anumite companii care iau in continuu contracte, care sunt intr-un fel abonate la banii statului si castiga preferential, putem zice, dar asta e doar o asumptie, pentru ca nu exista nicio investigatie, dar ca cetatean poti sa vezi asta. Pe de alta parte, latura constructiva, cand nu credem ca trebuie sa mai cheltuim bani pe panselute si borduri, pe care nu le vedem ca imbunatatesc estetica orasului, ci hai sa ii investim in altceva.
R.: Mentionai educatia financiara – lipseste aceasta in Romania?
E.G.: Cu siguranta exista o lipsa de educatie financiara. Daca vorbim si la modul individual, personal, nu ne dam seama ce se intampla cu salariul nostru, ce taxe si impozite platim, unde se duc. Nu exista nici o vizibilitate. Aici nu acuz pe cineva, dar noi nu avem nici un interes fata de traseul banului care pleaca din salariul nostru, daca vorbim de salariati. Daca vorbim de alte forme, de PFA, companiile cred ca sunt mai constiente de ce se intampla cu banii lor, dar noi, ca persoane fizice, habar nu avem ce se intampla cu banii nostri. Nu vorbesc ca nu stim ce inseamna contributie la pensie, ce inseamna pilonul II, pilonul III, ce inseamna economii si asa mai departe. Da, e o lipsa de educatie. Si cu cat inaintam in varsta, cred ca ne lipseste si autoeducatia.
Citeste si:
R.: Un exemplu de ce se poate face cu aplicatia:
E.G.: Catalin Tolontan publica o investigatie si spune ca unul dintre spitalele la care au fost internate victimele de la Colectiv a avut contracte cu Hexi Pharma. Un reprezentant al Hexi Pharma iese si spune ca nu e adevarat. Noi aveam acea versiune de demo. Autorul aplicatiei de demo intra si cauta Hexi Pharma si nu gaseste prima data asa cum a vazut el ca se scrie si cauta CUI-ul, schimba literele si gaseste ca Hexi Pharma a avut doar in 2015, 20 de contracte cu Spitalul de Arsi, Sfantul Ioan. Am facut un top pe 2015 cu 20 de contracte si erau foarte multe pe achizitii directe pe substante dezinfectante si ne-am uitat apoi pe toate contractele pe care le are Hexi Pharma cu mai multe spitale, in prima faza cu spitalele din Bucuresti, apoi cu toate spitalele din tara. Am extins investigatia saptamana urmatoare si ne-am uitat la cum arata tot sistemul de sanatate. Ce am facut atunci a fost lucru manual, am construit un univers de cuvinte cheie legate de institutiile de sanatate. Am construit acel univers care avea vreo 50-60 de cuvinte cheie, astfel incat sa putem selecta toate institutiile care sunt de sanatate in Romania, apoi am publicat o statistica a tuturor companiilor din sanatate, un top pe companii, pe numar de contracte, de valoare, de licitatie. Asta e genul de analiza pe care dorim ca oamenii, nu doar noi, sa o faca folosind aplicatia asta. O sa facem si noi, tocmai ca sa le aratam oamenilor ce se poate face cu aplicatia.
Citeste si:
R.: Aveti o parte de donatii. Doneaza oamenii?
E.G.: Strict pentru Harta Banilor Publici am facut un apel cu o spatamana sau 10 zile inainte de a lansa aplicatia ca sa fim siguri ca putem sa suportam evenimentul. Am strans 170 de euro, pe care i-am folosit pentru Facebook ads si eveniment.
Dupa ce finalizam importul de date pentru 2017, trebuie sa facem si in 2018. Vrem sa incepem un apel de finantare ca sa ajungem in tara, in alte orase, sa facem minitraininguri cu oameni, cu grupuri civice, cu ONG-uri, cu jurnalisti si cu cetateni obisnuiti ca sa invatam sa folosim aplicatia, pornind strict de la nevoile lor locale. Incercam sa ne apucam de vara asta.
R.: De trei ani de zile esti implicata in organizatie. De ce te-ai implicat?
E.G.: Se fac trei ani in toamna. Istoria si motivatia mea e legata de Initiativa Romania. Sunt unul dintre fondatori. Am fost o mana de prieteni care, dupa tragedia de la Colectiv, cand au fost primele zile de protest, ne-am gandit ca trebuie sa facem ceva si nu stiam ce, sub ce forma. Emotia era si foarte mare. Am zis ca daca facem un ONG, asa cum credeam noi ca functioneaza un ONG, nu e suficient. Noi, printr-un ONG, intelegeam ca sunt cativa oameni care scriu niste studii si le vorbesc ei intre ei, la niste mese rotunde, iar studiile alea, care sunt foarte bune, nu ajung la oameni. Apoi ne-am gandit sa facem partid, dar nu aveam resurse, nu ne pricepem, oricum sunt altii care se pricep si fac asta. Am stat neorganizat, formal, vreo 8 luni.
Citeste si:
Am plecat de la acea emotie si am zis ca trebuie sa o transformam in ceva pe termen mediu, termen lung. Ne-am facut ONG-ul in 2016 si am inceput cu proiecte de genul asta si cu proiecte in care marea noastra miza a fost sa punem oameni sa colaboreze. Defapt, si Harta Banilor Publici la fel e vazuta. E un instrument IT, digital, dar nu vrem sa fie doar asta. Vrem sa fie un instrument in mana unor oameni care se organizeaza sa devina o comunitate puternica, lucrand cu un instrument de acest gen ca sa aiba o reprezentare mai buna in institutii, sa aiba o cale de dialog cu politicienii, sa adunam oamenii buni laolalta, foarte simplu spus, prin instrumente pe care stim sa le construim. Mai sunt si instrumente de alt gen, publicatii, analize.
R.: Cum ti se pare societatea civila in prezent?
E.G.: In primul rand, e mult mai prezenta si mai activa decat a fost; mi-o aduc aminte, constiinta mea a inceput cu Rosia Montana, cu protestele de atunci si de atunci o vad mai activa. E mai activa decat a fost atunci, e mai activa decat a fost la Colectiv si mai activa decat a fost anul trecut. Suntem foarte aproape de oamenii din tara care au inceput sa se organizeze. Suntem printre initiatorii unei retele de grupuri civice la nivel national si care a pornit de la o nevoie pe care am sesizat-o noi anul trecut, in februarie-martie, dupa protestele alea mari, de la OUG 13 si a plecat si din experienta noastra de la Colectiv. Dupa Coelctiv, s-au infiintat pe Facebook, in online, foarte multe grupuri, foarte multe partidulete care promiteau marea si cu sarea si care voiau sa revolutioneze tara. Concret, am ramas noi, Coruptia Ucide si Asociatia Victimelor de la Colectiv.
Dupa OUG 13 am vazut foarte multe grupuri de protestatari care voiau sa se organizeze si nu am mai vrut sa vedem acelasi lucru ca la Colectiv: grupuri care nu au supravietuit si am zis: „hai sa facem ceva”. Am inceput sa contactam oameni din tara, din diverse orase si am zis: „hai sa stam impreuna, poate nu avem resurse sa stam sa va invatam, dar ne putem incuraja unii pe altii, tinand legatura si schimband bune practici intre noi”. Am lansat in mai, anul trecut, o retea care se numeste Contract Romania si a ajuns la 27 de organizatii la nivel national. A fost, pentru noi si pentru cei din tara, o gura de aer proaspat.
Pornind de la experienta noastra personala cred ca suntem mai activi si mai prezenti, insa avem de lucru la partea de reactie. Suntem foarte reactionari in continuare. Pe de alta parte, e de inteleg ca suntem foarte reactionari, sunt si timpuri de natura asta incat sa nu ai timp sa stai sa construiesti, sa stai sa te gandesti cum sa construiesti, pentru ca munca de constructie e foarte consumatoare de timp, de resurse de orice fel.
Avem de lucru, asadar, sa invatam sa facem un pas inapoi, sa stam sa ne gandim ce putem face pe termen foarte lung. E foarte mult de lucru pentru ca nu avem experienta, cultura, educatia pentru asa ceva. Nu am vazut la altii asa ceva, sa faca in proximititatea nostra.
R.: Ce solutii vezi pentru problemele de acum?
E.G.: Coruptia este una din cauze, saracia este o alta cauza, sunt legate intre ele, dar si educatia este o mare problema. Oarecum vine si din saracie, si din altele. Solutia este ca cei care am inceput sa ne implicam acum civic sa ducem mai departe lupta si nu o lupta impotriva cuiva sau a unei institutii neaparat, pentru ca e o munca de rezistenta, de maraton, de esafodaj, de rutina. De ce fac asta? Pentru ca credem intr-o cauza, fiecare dintre noi, iar eu cred foarte mult intr-o cauza. Cred ca daca eu vorbesc la serviciu, cu vecinii mei, de ce fac, de reusitele pe care le avem, pot sa incurajez si pe altii sa faca asta. Sa se implice civic, asta e un pas mai indepartat. Dar sa inceapa sa citeasca, un fel de autoeducatie in locul educatiei pe care nu am facut-o in scoala. Solutia pe care o vad este implicarea civica, macar citire, de a-i ajuta pe cei care nu se implica civic. Daca tu n-ai timp, macar doneaza bani sau trimite o recomandare, sa voluntarieze, du cuvantul mai departe, fii exemplu pentru oricine in sfera ta de lucru, de viata, la scoala, in cartier, la serviciu, in firma ta sau oriunde.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
