Evoluția tehnologiei ne face viața mai ușoară, dar aduce o serie nouă de riscuri pe care trebuie să învățăm să le gestionăm. Când vorbim despre banii noștri, tranziția de la bancnote la card a dus la mai multă siguranță în cazul unui accident, dar aduce și noi „oportunități” pentru hackeri. În continuare vom prezenta care sunt riscurile utilizării unui card bancar, dar vom demonta și niște mituri populare în România: de la demagnetizarea cardului dacă îl ții în husa telefonului sau a furtului de bani prin diferite dispozitive dacă ai funcția de NFC activă.
Mit demontat: Cardul bancar nu se demagnetizează lângă telefon și este prea complicat să ți se fure banii prin NFC
Unul dintre cele mai populare mituri legate de cardurile bancare este acela că se demagnetizează atunci când sunt păstrate lângă telefon. Cei care își păstrează cardul în husa telefonului nu riscă să li se demagnetizeze cardurile, conform lui Alin Becheanu, head of fraud monitoring and prevention la ING Bank România. Singurul risc pe care l-ar implica acest obicei este accidentarea cardului bancar.
„Nu ar trebui ca telefonul să producă o demagnetizare a cardului bancar. Unele persoane își păstrează cardul chiar în husa telefonului. Eventualele probleme ar putea să apară în urma uzurii datorate faptului că, păstrat lângă telefonul mobil, acesta este mai predispus la accidente”, explică Alin Becheanu, head of fraud monitoring and prevention la ING Bank România.
Citeste si:
Totodată, Alin menționează că teama românilor de a nu li se fura banii prin intermediul funcțiilor NFC sau contactless nu are un fundament real. În momentul introducerii cardurilor contactless, au circulat în presă știri precum ar exista dispozitive care să-ți fure banii de pe card de la mică distanță. Alin demontează acest mit și spune că este nevoie de un contact foarte apropiat între cardul bancar/telefon și dispozitivul respectiv. În ceea ce privește furtul de bani prin dispozitive POS, acest lucru este puțin probabil fiindcă nu multă lume are acces la astfel de dispozitive.
Adevăr: WiFi-ul din locurile necunoscute poate să fie o poartă de acces a atacatorilor către contul tău
Prin folosirea unui WiFi public nesecurizat te expui riscului ca tot ceea ce faci în mediul online să fie văzut/ modificat de un atacator, conform reprezentantului ING. Astfel, acest atacator poate avea acces la informații confidențiale, pe care le poate modifica și chiar prelua controlul asupra identității tale online.
Citeste si:
Adevărat: Dacă trimiți poze cu cardul tău bancar, unele site-uri ar putea avea acces la informațiile tale
Dacă vrei să plătești ceva, dar nu ai la îndemână aplicația cu care vrei să faci plata, NU este o idee bună să apelezi la o altă persoană pentru a face această plată, chiar dacă îți este rudă sau prieten. Atunci când trimiți fotografii cu cardul tău bancar către o altă persoană, acestea pot fi accesate de unele site-uri, mai ales dacă nu ai instalată pe telefon un antivirus.
„Este foarte important să păstrezi credențialele cardului doar pentru tine. Niciodată nu facem poze cardului nostru și nu dăm user-ul și parola unei alte persoane ca să încaseze bani sau să plătească. Ar trebui ca în contul meu bancar să se regăsească doar tranzacțiile realizate de către mine. Dacă nu avem instalat un antivirus pe telefon și din greșeală intrăm pe site-uri nesigure, există posibilitatea ca alte persoane să aibă acces la datele noastre”, explică Alin Becheanu.
Citeste si:
Adevăr: Nimeni nu are voie să îți atingă cardul bancar
Acest lucru poate părea obișnuit sau cel puțin așa ne-a inspirat filmele americane - ca barmanul sau ospătarul să îți manipuleze cardul bancar atunci când trebuie să achiți ceva - însă, acest lucru nu este deloc indicat. În România nu se practică acest obicei, dar există alte situații în care ți se poate solicita cardul bancar, ca atunci când achiți cu cardul în autobuz. Atunci când plătești cu cardul bancar în autobuze, nu ești obligat să îl înmânezi controlorului pentru a verifica validarea. Controlorii trebuie să folosească aparate portabile, iar manipularea cardului - folosită pentru verificarea validării - să fie făcută de tine.
Mit demontat: Sunt periculoase tranzacțiile în care aplicația bancară nu îți mai cere confirmare de plată? Nu neapărat, dar ar trebui să fim vigilenți
Majoritatea tranzacțiilor pe care le efectuăm online trebuie confirmate prin introducerea unui cod de securitate în aplicația bancară. Acest lucru se întâmplă doar atunci când atât banca, cât și comerciantul sunt înrolate în platforma 3D secure. Cu toate acestea, reprezentantul ING spune că nu înseamnă că aceste tranzacții nu sunt sigure, dar vigilența ne ajută să prevenim unele situații riscante.
Citeste si:
„Avem două tipuri de tranzacții: securizate și nesecurizate. Toate cardurile ING sunt securizate (n.red: majoritatea cardurilor din România sunt înrolate într-un sistem antifraudă). Notificările din aplicație se primesc atunci când comerciantul este înrolat în 3D secure. În cazul în care comercianții nu sunt înrolați în acest sistem de securitate, nu vei primi acea notificare de la bancă. Nu există, la momentul actual, un standard care să oblige toți comercianții să fie înrolați în acest mecanism, dar asta nu înseamnă că acele tranzacții nu sunt sigure. Nu trebuie să considerăm că e suspect acest lucru, ci mai degrabă ar trebui noi să fim atenți la comercianți”, spune Alin Becheanu.
Totodată, Alin menționează că, în cazul tranzacțiilor unde îți sunt folosite două soluții de securitate (atât banca cât și comerciantul sunt înrolate în 3D secure), nu vei putea solicita chargeback în cazul tranzacțiilor frauduloase. Reprezentantul ING menționează că acesta este regulamentul Visa și Mastercard: „Odată ce banii noștri au plecat din cont și am semnat tranzacția respectivă, sunt șanse minime, dacă e vorba de o tranzacție securizată, să mai primim banii înapoi”.
Citeste si:
Mit demontat: Banca te găsește și „în gaură de șarpe”
Băncile sunt printre cei mai mari utilizatori de date cu caracter personal, astfel, acestea au foarte multe informații despre clienți, mult mai multe decât alte industrii din piață. Cu toate acestea, conform lui Alin Becheanu, instituțiile financiare nu pot să folosească datele clientului în alt scop față de cel care constă în securitatea banilor din contul clientului.
„Scopul pentru care o bancă are informații despre tine este ca să protejeze datele și fondurile pe care le au clienții. Unul dintre obiectivele noastre, cel puțin la nivelul meu, ca manager cu echipa de antifraudă, este acela să protejăm datele și în același timp și fondurile pe care clienții le au. Cred că e important să înțelegem că, momentul în care astfel de evenimente se întâmplă, banca face absolut tot ceea ce e cu putință și cooperați cu autorități astfel încât să ajute la prinderea făptuitorilor, dar nu folosește informațiile ca să cu un scop comercial sau cu orice altă natură, de orice altă natură, pentru a obține alte beneficii”, spune Alin Becheanu.
Citeste si:
ING a lansat un serviciu de geolocalizare, o nouă funcționalitate, cu scopul de a detecta tranzacțiile frauduloase și operațiunile suspecte efectuate în aplicația bancară din alte arii geografice. Pentru oferirea unei protecții suplimentare clienților, sistemul poate semnala tranzacțiile efectuate la POS și transferurile bancare neobișnuite, dar și acțiunile inițiate în Home’Bank, precum vizualizarea datelor cardului sau autorizarea plăților securizate. Pentru activarea serviciului de geolocalizare, clienții trebuie să permită accesul la locația dispozitivului mobil de pe care se autentifică, pentru a prelua coordonatele GPS.
Sursa foto: Pixabay
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
