Deși statul se plânge că nu are bani, continuă să caute angajați pentru instituțiile sale, finanțând în continuare ceea ce deseori a fost numit în mass-media drept „festivalul angajărilor la stat”. Decidenții ignoră de ani de zile avertismentele analiștilor care arată că numărul mare de posturi din instituțiile publice, precum și salariile oferite pun presiune pe bugetul de stat.
Doar în luna august a acestui an au existat aproape 2.000 de locuri de muncă puse la bătaie de instituțiile publice, ceea ce face ca animozitățile dintre angajații de stat și cei de la privat să rămână cel puțin la un nivel constant sau dacă nu chiar să crească. De multe ori, angajații care lucrează la stat ajung să fie văzuți diferit de cei care lucrează în privat și să fie catalogați ca fiind privilegiați sau oameni care nu au griji în plan profesional. Situațiile diferă, desigur, însă etichetele tot se pun. Care e adevărul?
„Cred că etichetarea trebuie evitată! Judecata este un păcat în care cădem cu toții, de multe ori fără să ne dăm seama. Primul lucru pe care-l facem într-o situație și interacțiune este să o etichetăm, să o încadram într-un tipar pentru a găsi o soluție în tolba de experiențe avute. Privilegiul de a lucra la stat poate fi un chin pentru un profil antreprenorial sau creativ. Structurile, predictibilitatea, rutina, procesele rigide care guvernează sistemul de stat nu se potrivesc oricui”, a declarat pentru wall-street.ro Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway.
Citeste si:
Cei mai mulți români care au plan să ocupe un post la stat o fac pentru siguranța pe care le-o oferă o astfel de poziție, dar și pentru un mai mare echilibru dintre muncă și viața personală, datorită presiunii reduse și a zilelor libere legale care sunt literă de lege. În general, la joburile din instituțiile publice concedierile se fac mai rar, iar acestea sunt, de regulă ca urmare a unor crize economie ce necesită restructurări în masă. Dacă luam, însă, exemplul crizei pandemice, angajații de la stat nu au fost afectați de șomaj tehnic sau de disponibilizări, comparativ cu cei de la privat. Prin urmare, din acest punct de vedere, locurile de muncă de la stat pot fi privite ca fiind mai stabile sau chiar învelite într-un strat protector care creează siguranță și confort.
Mihaela Feodorof este, însă, de părere că acești indicatori susțin sentimentul de blazare și perpetuează o lipsă de interes în ceea ce privește dezvoltarea în carieră, motiv pentru care munca la stat nu este, în fapt, atât de atractivă, ci doar transmite ideea unui loc călduț, dar „dăunător pe alocuri”.
Citeste si:
Cu toate acestea, statul a devenit un angajator tot mai puternic în ultimele luni pe fondul faptului că angajații prețuiesc (mai ales în astfel de vremuri) stabilitatea și vor salarii mai mari. Instituțiile de stat au scos la bătaie aproape 14.000 de locuri de muncă în primele șase luni ale anului, potrivit datelor jobradar24.ro, agregator de joburi din mediul privat și de stat din România, dezvoltat de eJobs.ro.
În ceea ce privește lunile de vară din anul 2023, acestea au adus aproximativ 5.700 de oportunităţi pentru cei care au fost în căutarea unui job în aparatul de stat, peste jumătate din acest număr, respectiv 3.036, fiind postate doar în luna iunie, conform datelor furnizate de platforma de recrutare. Statul atrage, așadar, tot mai multă resursă umană, pe fondul faptului că angajații prețuiesc stabilitatea și vor salarii mai mari. Mihaela Feodorof, spune că tranziții în număr mai mare de la privat la stat au mai existat în trecut, iar numărul de migrări depinde de capacitatea sistemului de a absorbi competențe ridicate și profile diferite, cât și de dorința de a eficientiza aceste structuri.
Citeste si:
Am mai trăit astfel de experiențe în perioada dinaintea crizei din 2008. Am pierdut atunci mulți candidați valoroși și chiar colegi din bancă în favoarea sistemului de stat, dovadă ca și acolo sunt oameni competenți. În prezent, avem aceeași atractivitate pentru joburile stabile și bine plătite pe un efort mai mic sau limitat.
Mihaela Feodorof, Executive Coach & Business Consultant Performanceway (foto)
„Statul la stat” e un mit sau chiar așa se și întâmplă?
În mentalul colectiv s-a instalat deja de mai mult timp sintagma de „stat la stat”, prin care se generalizează ideea că angajații de la stat nu sunt suficient de productivi și au multe perioade moarte în timpul programului de lucru. Mihaela Feodorof este de părere că perspectivele diferă în funcție de context și că „nimeni nu deține adevărul absolut”. Ideea de lipsă de eficiență la nivel general a bugetarilor e determinată, de fapt, de sistemul greoi care există la baza instituțiilor publice.
Citeste si:
„Eficiența fiecăruia dintre noi este un indicator cu un parametru fix, timpul. Pe oră, zi, task putem observa cu ochiul liber, dar și cântări științific, ce randament avem la nivel personal. Adică, ce ține de noi. Sistemul, procesele, procedurile, structurile, facilitează sau îngreunează productivitatea muncii, un termen rămas valabil din perioada de dinainte de ‘90. Ceea ce conduce la o percepție colectivă de ineficiență, în raport cu munca angajatului de la stat, este sistemul greoi. Se dorește schimbarea acestuia într-unul agil și fluid, dar „păcatul” de a crea supra structuri de control și verificare nu face altceva decât să apese pe umerii angajaților din acest sistem. Apoi vine renunțarea, neputința de a schimba, comoditatea, și alte comportamente limitative, care delimitează profund aceste două lumi, cea a angajaților de la stat vs privat”, explică specialistul.
Citeste si:
Cultura premisei „merge și așa” și a „vinei colective”
„Ziua trece, leafa merge, noi cu drag muncim”, e o zicală românească extrem de populară în rândul angajaților de dinainte de `89 care însă stă în picioare în multe instituții de stat, chiar dacă nu e neapărat rostită cu voce tare, ci doar însușită. Prin urmare, cum sunt oamenii, așa e instituția.
„Dacă oamenii sunt vrednici, responsabili și dornici de performanță, o să vedem conturată o cultură a creșterii și a serviciilor prompte. Dacă sunt delăsători și nu există un cadru care să susțină inițiativa și responsabilitatea individuală, o să întâlnim o cultură a premisei `merge și așa`, a `vinei colective` și a performanțelor mediocre bazate pe sloganul `timpul trece, leafa merge`.
Într-o astfel de cultură organizațională, mediul privat nu ar supraviețui, cu atât mai mult afacerile antreprenoriale, unde angajatul trebuie să aducă valoare adăugată muncii sale și să acopere cheltuielile făcute de angajator prin competențele cu care operează pe rolul asumat. Desigur, realitatea e mai complexă de atât și asta pentru că delăsarea poate fi un numitor comun atât la stat, cât și la privat, la fel cum putem avea angajați performanți și competenți și în instituțiile publice care duc în spate tot greul.
Citeste si:
„Viteza de reacție este, însă, diferită pentru că în mediul privat nu-ți permiți să stai prea mult într-un astfel de compromis”, adaugă Mihaela Feodorof.
Câți angajați lucrează la stat în România
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în ianuarie 2023, de 1.278.995, cu 307 mai multe comparativ cu luna precedentă şi cu 14.152 peste numărul din ianuarie 2022. Aproape 64% dintre acestea sunt angrenați în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF).
Din totalul celor 817.725 de angajaţi din administraţia publică centrală, 602.407 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 156 angajaţi comparativ cu decembrie 2022).
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 294.930 (294.748 în decembrie 2022), Ministerul Afacerilor Interne - 125.548 (125.668 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale - 73.387 (73.410 în decembrie 2022), Ministerul Finanţelor - 24.779 (24.830 în decembrie 2022) şi Ministerul Sănătăţii -18.236 (18.278 în luna anterioară).
România este statul UE care a înregistrat cea mai mare pondere a cheltuielilor din bugetul național pentru salariile angajaților la stat, arată datele Eurostat, citate în „Raportul anual al Consiliului Fiscal din 2021”.
Sursa foto: Agerpres
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
