ING Bank România este una dintre primele bănci străine care au intrat în România după Revoluție, în 1994. Banca, venită din Olanda, o țară cu un sistem bancar deja dezvoltat, a avut în primii ani doar un rol de creditor al companiilor, urmând să se orienteze pe deservirea segmentului retail abia 10 ani mai târziu. Mihaela Bîtu, care lucrează în banca olandeză încă de la intrarea acesteia în țară, spune că instituția a avut probleme fiindcă companiile de stat nu erau deschise să lucreze cu bănci străine.
„Pornind de la zero, începutul nu a fost ușor, dar am căpătat rapid recunoașterea clienților pentru nivelul ridicat al produselor și serviciilor noastre. Companiile de stat erau sceptice și rezervate față de o bancă străină, așa că primii clienți au fost cu precădere din sectorul privat: companii înființate de antreprenori locali, dar și câteva multinaționale sau antreprenori străini care au sesizat oportunitățile uriașe pe care le oferea această piață la început de drum”, spune Mihaela Bîtu.
Munca la bancă după Revoluție: Creditele ipotecare nu existau, se folosea faxul, iar banii se cărau în valize
În România comunistă, atunci când toate băncile erau de stat, serviciile bancare pentru populație erau slab dezvoltate, fiind folosite în general pentru economii. După Revoluție, piața s-a dezvoltat, dar serviciile financiare care existau de ani de zile în Occident, precum creditul ipotecar, au venit abia după anii 2000 în România. CEO-ul ING își amintește cum arăta bankingul la începutul anilor ’90:
„Îmi amintesc anii ’90, când se mergea la bancă cu valizele de bani și ordinele de plată pentru decontări, când schimburile valutare erau limitate, când un ordin de plată dura două zile să fie executat, când creditele ipotecare încă nu existau, când foloseam telexul și faxul”, spune aceasta.
Acum, când băncile acordă creditele cu un selfie, iar vizitele la bancă au devenit aproape inexistente, CEO-ul ING vorbește despre dezvoltarea sectorului local și despre implementarea tehnologiei bazate pe inteligența artificială.
„În ultimii 20 de ani, tehnologia și ritmul de inovație au adus o adevărată revoluție în banking, care nu se oprește aici. Dimpotrivă, noile tehnologii, inclusiv inteligența artificială generativă, vor permite creșterea ritmului de inovație, în beneficiul clienților, care pot să acceseze serviciile bancare cu ușurință, de oriunde și oricând. Personalizarea ofertelor bancare pentru fiecare client în parte, care era până acum un vis, devine deja o realitate”, spune CEO-ul ING.
Parcursul ING în România: de la o bancă „exotică” pe piață, la una cu peste 1,9 milioane de clienți
Intrarea pe piață a băncii conduse de olandezi a însemnat o școală de banking pentru următoarele generații de bancheri, remarcă Mihaela Bîtu. Aceasta își amintește că ING a venit pe piața din România după câteva eșecuri ale primelor inițiative private care au încercat să-și deschidă business-uri bancare în țară.
„Începutul ING în România, în anul 1994, a reprezentat, în opinia mea, un moment foarte important pentru piața bancară locală. La acel moment, sistemul bancar românesc era în etapa de construcție și deja trecuse prin câteva eșecuri ale unor bănci private apărute după Revoluție. ING a adus inovație, standarde înalte de profesionalism, aplecare către clienți și nevoile lor și, nu în ultimul rând, a fost o școală de banking pentru generații întregi de bancheri”, declară CEO-ul ING Bank.
După Revoluție au apărut pe piața locală mai multe bănci private românești, precum Dacia Felix, Albina sau Banca Internațională a Religiilor. Totuși, lipsa de experiență și de reglementări solide a dus rapid la probleme majore și falimente răsunătoare, care au afectat încrederea populației în noile instituții financiare.
Care sunt planurile ING Bank în România? Cifrele concrete peste 5 ani și viziunile pentru 20 de ani
În următorii cinci ani, ING Bank România vrea să-și consolideze poziția pe piață și să ajungă la un număr de 2,5 milioane de clienți. Totodată, banca vizează o creștere organică a business-ului bancar, dar conducerea va fi atentă și la eventualele oportunități de consolidare. În ceea ce privește bankingul peste 20 de ani, Mihaela spune că are încredere că sectorul bancar va reuși să hrănească economia românească, făcând-o mai solidă pentru generațiile viitoare.
„Cât despre banking-ul de peste 20 de ani, putem doar să ne imaginăm ce transformări extraordinare va suferi, dar sunt convinsă că realitatea va depăși cu mult visele noastre. Sunt încrezătoare că băncile vor contribui semnificativ la dezvoltarea durabilă a României și la o economie care să asigure un viitor sustenabil generațiilor următoare”, spune aceasta.
România anului 1994 era extrem de diferită față de România anului 2025. Societatea a trecut prin transformări majore din punct de vedere social, tehnologic și economic. Rolul nostru în ecosistemul european s-a schimbat major, la fel și perspectivele de dezvoltare pentru anii următori, concluzionează Mihaela Bîtu.
