7 imagini
Oana Gheorghiu, despre portofelul digital al românilor: Identitatea digitală, prima funcționalitate
Oana Gheorghiu a prezentat în cadrul Future Banking Summit noi detalii despre proiectul portofelului digital, care ar urma să simplifice interacțiunea cetățenilor cu instituțiile statului.
Potrivit declarațiilor sale, o primă versiune de testare este programată pentru sfârșitul lunii, iar identitatea digitală va fi una dintre primele funcționalități disponibile.
Pe viitor, aplicația ar putea integra inclusiv cardul de sănătate și alte servicii publice. Gheorghiu a subliniat că utilizarea instrumentului va fi voluntară și că protecția datelor personale reprezintă o prioritate.
Oana Gheorghiu consideră că proiectul portofelului digital reprezintă deja un progres important pentru administrația românească, chiar dacă instrumentul nu este încă finalizat.
Aceasta a explicat că una dintre principalele realizări este colaborarea dintre instituțiile implicate, într-un context în care digitalizarea statului a fost marcată de fragmentare și dificultăți de coordonare.
„Este un proiect la care echipa cabinetului a lucrat foarte mult și eu îl consider un mic succes. Nu pentru că avem deja un rezultat final, pentru că încă nu îl avem. Conform calendarului, la sfârșitul acestei luni vom avea o primă formă de testare și știu că suntem în grafic.
Îl consider însă un succes pentru că am reușit ceva ce părea de nereușit în statul român: să punem mai multe instituții importante să lucreze împreună. Știm că digitalizarea în România este foarte fragmentată și că au existat foarte multe dificultăți în colaborarea dintre instituții
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
Cum va funcționa portofelul digital și ce documente ar putea fi integrate
În prima etapă, portofelul digital va permite identificarea electronică a utilizatorilor și verificarea vârstei în anumite situații, precum achiziționarea băuturilor alcoolice.
Oana Gheorghiu a menționat și posibilitatea ca, în funcție de evoluția reglementărilor, instrumentul să fie utilizat pentru verificarea vârstei minorilor în contextul accesului la rețelele sociale.
„În prima fază, vom avea identitatea digitală. Ne vom putea identifica prin acest portofel digital și ne vom putea dovedi vârsta atunci când cumpărăm alcool, de exemplu. Poate că, în viitor, va putea fi folosit și pentru verificarea vârstei copiilor care vor putea sau nu să intre pe rețelele sociale, în funcție de cum vor evolua reglementările în această privință.”
Pe termen mai lung, proiectul urmărește integrarea unui număr mai mare de documente și servicii publice, astfel încât cetățenii să poată interacționa mai ușor cu instituțiile statului.
Cred că anul viitor, sau cel puțin sper ca anul viitor, să existe mult mai multe posibilități în acest portofel digital. Să avem acolo diplome, inclusiv cardul de sănătate și tot ceea ce ține de interacțiunea cetățeanului cu statul, astfel încât să ne facem viața mai ușoară și oamenii să fie interesați să folosească această aplicație
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
Oana Gheorghiu: Utilizarea portofelului digital va fi voluntară
Unul dintre aspectele subliniate de Oana Gheorghiu este caracterul voluntar al înscrierii în sistem. Aceasta a încercat să clarifice eventualele temeri legate de utilizarea identității digitale și de posibilitatea ca instrumentul să fie perceput drept un mecanism de control al cetățenilor.
Țin să spun că înscrierea este voluntară. Nimeni nu este obligat să folosească acest instrument, pentru că știm că vor apărea și aici tot felul de discuții și narative potrivit cărora statul le-ar lua oamenilor identitatea sau le-ar controla viețile
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
În același timp, Gheorghiu a insistat asupra necesității unor mecanisme clare de securitate și transparență în ceea ce privește accesarea datelor personale.
Dar tot acest proiect trebuie să se dezvolte cu foarte multă atenție la securitatea datelor personale. Oamenii trebuie să știe cine îi accesează datele, în ce condiții și când trebuie să își dea acordul pentru acest lucru
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
Încercăm să luăm toate măsurile de siguranță, astfel încât să nu existe loc de abuzuri. Există și o directivă europeană în această privință și sper ca lucrurile să funcționeze așa cum trebuie și în România.
Eu cred că va fi un pas important în digitalizare. În plus, acest proiect va forța, într-un fel, multe autorități și entități ale statului român să se digitalizeze și să se integreze în această aplicație”, a subliniat Oana Gheorghiu.
Digitalizarea ANAF și colaborarea dintre instituțiile statului
Oana Gheorghiu a vorbit și despre necesitatea modernizării infrastructurii digitale a statului, inclusiv a sistemelor utilizate de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Aceasta consideră că proiectele actuale trebuie să se diferențieze de încercările anterioare de digitalizare, atât prin infrastructura tehnologică, cât și prin coordonarea instituțională.
„Știm că instrumentele statului nu au fost întotdeauna cele mai bune, chiar dacă au existat și în trecut încercări de digitalizare. Tocmai de aceea cred că partea de infrastructură digitală este foarte importantă, astfel încât oamenii să aibă încredere în aceste instrumente și să înțeleagă că proiectele actuale sunt diferite de ceea ce s-a făcut până acum.
Știți că s-a realizat un parteneriat cu Germania și că mergem pe un model preluat de acolo. Eu cred că abordarea este diferită față de ceea ce s-a făcut până acum în materie de digitalizare a statului român, inclusiv pentru că există o implicare la un nivel mult mai înalt”, a precizat vicepremierul interimar.
Referindu-se la ANAF, Gheorghiu a apreciat că progresele realizate în domeniul digitalizării ar putea deveni mai vizibile în anul următor, atât în ceea ce privește colectarea veniturilor, cât și în relația instituției cu mediul de afaceri.
Și ANAF a făcut niște pași importanți în zona de digitalizare. Cred că anul viitor se vor vedea rezultatele, atât în ceea ce privește colectarea, cât și în modul în care mediul de business interacționează cu instituția
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
Reforma companiilor de stat și rolul mediului de afaceri
În ceea ce privește capacitatea statului român de a administra eficient companiile pe care le deține, Oana Gheorghiu a susținut necesitatea continuării reformelor și a unei implicări mai active a mediului privat în dezbaterea publică.
Aceasta consideră că antreprenorii și reprezentanții companiilor pot contribui la schimbarea modului în care sunt abordate politic reformele economice.
Tocmai acest lucru am vrut să îl schimbăm prin reforma companiilor de stat. Va trebui să luptăm cu toții pentru această schimbare, mai ales mediul de business. Cred că, dacă mediul de business va deveni mai vocal și va sancționa acest gen de narativ politic, vom reuși să schimbăm lucrurile
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
Oana Gheorghiu a subliniat și faptul că politicienii sunt atenți la percepția publică și la pozițiile exprimate de reprezentanții mediului de afaceri.
Politicienii sunt foarte interesați de felul în care sunt văzuți și de ceea ce spune mediul de business
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
Micii antreprenori, printre cei care vor avea cea mai mare nevoie de finanțare
Un alt subiect abordat de Oana Gheorghiu a fost finanțarea economiei românești în următorii ani. Aceasta a atras atenția asupra nevoilor de capital ale micilor antreprenori și asupra posibilității dezvoltării unor parteneriate între stat și instituțiile financiare.
În opinia sa, accesul la finanțare ar putea fi extins prin mecanisme care să permită împărțirea riscurilor, în special în sectoarele sau zonele în care finanțarea bancară este în prezent limitată.
Avem bănci și companii care finanțează o parte importantă din economia României. Dacă ne uităm la următorii cinci ani, cred că România va avea o nevoie foarte mare de finanțare. Cred că cei care vor avea cea mai mare nevoie de finanțare în România sunt micii antreprenori
- Oana Gheorghiu, vicepremier interimar -
Poate că este nevoie și de o asumare mai mare a riscurilor. Înțeleg că nu este ușor pentru bănci să își asume singure aceste riscuri, dar poate că vom reuși să construim un parteneriat între statul român și instituțiile financiare, astfel încât finanțările să ajungă și în acele zone în care acum nu sunt prezente”, a conchis Oana Gheorgiu.
