Oana Gheorghiu a expus cele trei direcții strategice asupra cărora s-a concentrat. Pe de o parte, reforma companiilor de stat a reprezentat un pilon al activității sale.
”România are peste 1.500 de companii de stat. Unele sunt vitale. Altele, consumă bani publici, fără rezultate, de ani de zile, ceea ce are un impact negativ asupra economiei și asupra societății. România nu-și poate permite să continue cu aceste pierderi”, a transmis aceasta.
Gheorghiu susține că a finalizat strategia de reformă a companiilor de stat, care definește obiectivele și metodologia de lucru. Împreună cu Prim-ministrul Ilie Bolojan, a prezentat-o, miniștrilor responsabili de domeniile în care funcționează aceste entități. În plus, fiecare minister a nominalizat câte trei persoane care vor fi responsabile de reforma companiilor de stat din domeniul lor, iar la nivelul SGG, echipa care a lucrat la pregătirea reglementărilor în materie de guvernanță corporativă în întreprinderile publice se va implica acum și în implementarea acestor reglementări și a reformei.
„De săptămâna viitoare intrăm în pilotul efectiv al reformei: ministerele au transmis propunerile lor, iar săptămâna viitoare vom lua decizia finală, conform metodologiei stabilite, cu privire la lista primelor 10 companii din energie și transport, care intră în procesul de reformă și începem lucrul concret cu ele”, a mai spus Gheorghiu.
Pe de altă parte, vicepremierul a avut în vedere debirocratizarea, venind cu trei soluții în acest sens:
- crearea unei platforme reale de dialog între stat, cetățeni, mediul de afaceri și funcționari;
- identificarea blocajelor administrative împreună cu cei care le trăiesc;
- publicare, în următoarele săptămâni, a primelor măsuri clare de simplificare.
Nu în ultimul rând, Gheorghiu a menționat digitalizarea ca ultimă direcției a strategiei sale de reformă.
„România are proiecte bune și oameni foarte competenți în digitalizare, ceea ce lipsește este coordonarea. Acum lucrăm la:
• o strategie unitară, pentru prima dată la nivel guvernamental;
• un cadru în care instituțiile nu mai lucrează în paralel, ci în același ecosistem;
• prioritizare și management de proiect, lucruri care au lipsit marilor programe ale României.
Ordinea și coordonarea pot multiplica eficiența proiectelor existente”, a notat aceasta, în postarea sa.
