Pe măsură ce IA este folosită tot mai mult în afaceri, devine tot mai important să discutăm despre etică. Fără reguli clare și principii morale, există riscul ca deciziile automatizate ( in recrutare, creditare) sa fie nedrepte si sa apara prejudecati din datele pe care modelele IA au fost antrenate.
Transparența este esențială: companiile ar trebui să explice cum funcționează algoritmii și ce date folosesc. În lipsa acestei clarități, sistemele pot amplifica probleme deja existente în societate.
Un alt principiu important este responsabilitatea: cei care folosesc IA trebuie să își asume consecințele deciziilor luate de algoritmi. De aceea, sistemele trebuie verificate periodic și monitorizate atent atunci când propun sau iau decizii importante.
Nu în ultimul rând, un alt aspect important este sustenabilitatea: IA trebuie utilizată astfel încât să aducă beneficii pe termen lung nu doar afacerii, ci și oamenilor, comunităților și mediului. Din acest motiv, adoptarea noilor tehnologii nu ar trebui sa se concentreze doar pe profit rapid, ci și pe efectele pe care le poate avea asupra angajaților, clienților și societății.
Auzim adesea că „IA nu poate salva procesele neperformante” si nu este nimic exagerat. Dacă firmele nu și-au pus la punct practicile de bază (managementul configurațiilor, incidentelor, schimbărilor etc.), atunci IA nu va face decât să amplifice haosul.
În paralel, şi autoritățile din întreaga lume se implică tot mai mult în reglementarea inteligenței artificiale. Apar norme care urmăresc ca sistemele de IA să fie sigure, transparente și de încredere. De exemplu, Uniunea Europeană a adoptat AI Act, o lege complexă aflată în proces de implementare, care va impune reguli stricte pentru tehnologiile considerate cu risc ridicat. În Statele Unite, un ordin executiv recent promovează dezvoltarea unei inteligențe artificiale „sigure, protejate și de încredere”.
IA transformă deja industria serviciilor de afaceri. Platformele echipate cu AI pot procesa rapid volume mari de date, anticipa incidente și situații ce necesită prioritizare reală și sprijini luarea unor decizii mai rapide și mai informate. Dacă în trecut sistemele erau reactive, acum, prin IA, devin mult mai eficiente: pot semnala probleme înainte ca acestea să devină critice, pot sugera optimizări și chiar implementa soluții automat, pe baza datelor istorice.
Privind spre viitor, transformarea continua intr-un mod accelerat. În serviciile de business, rolul IA variază în funcție de complexitatea sarcinii: activități simple și clare pe care IA le poate executa conform regulilor; în sarcini complicate, poate ajuta oamenii să lucreze mai rapid și cu mai puține erori; iar în domenii complexe, cu incertitudine mare, IA poate propune abordări noi și creative, completând gândirea umană.
Un sondaj recent în industria serviciilor de business arată că in 57% din organizatii lipsa personalului calificat este cel mai mare obstacol în calea adoptării IA. Prin urmare, upskilling-ul (formarea și recalificarea continuă) nu mai este opțional, ci obligatoriu. Atât companiile, cât și angajatii trebuie să investească în învățare.
În industria de servicii business, învățarea se face prin cursuri, programe de mentorat si experiență practică. Această pregătire îi ajută pe angajați să-și păstreze relevanța pe piața muncii si le permite să colaboreze cu IA ca un aliat în munca lor de zi cu zi, în loc să o perceapă ca pe o amenințare.
O forță de muncă educată digital și orientată spre învățare continuă va ști să se foloseasca de IA și să îi corecteze derapajele acolo unde greșește. Etica și responsabilitatea sunt conceptele care asigură că direcția în care ne duce această tehnologie servește intereselor umane pe termen lung; transparența creează încredere; sustenabilitatea asigură viitorul următoarei generații; iar leadershipul trebuie să îmbine toate acestea într-o strategie coerenta de transformare digitală.