Wall-Street: Cum afectează războiul din Orientul Mijlociu piața muncii din întreaga lume?
- Melania Pop: Impactul este vizibil în multe zone ale economiei globale, însă eu îl privesc în primul rând din perspectiva mobilității forței de muncă non-UE și, implicit, a activității mele în cadrul International Work Finder. Conflictul din Orientul Mijlociu afectează direct fluxurile de deplasare pentru foarte mulți angajați din Asia și Africa care aveau deja oferte de recrutare și erau așteptați de angajatori din România sau din alte state europene, mai ales în contextul începerii sezonului în industrii precum HoReCa, agricultură sau construcții.
În ultimele săptămâni vedem tot mai des situații în care mobilitatea este îngreunată de restricții aeriene sau de reducerea frecvenței zborurilor. În mod concret, asta înseamnă întârzieri în sosirea angajaților, bilete de avion care trebuie reprogramate sau achiziționate din nou și, uneori, vize care ajung aproape de expirare până când oamenii reușesc efectiv să plece. Pentru angajatori, aceste lucruri se traduc în costuri suplimentare și în presiune operațională, mai ales în industriile unde sezonul începe într-un calendar foarte clar.
În turismul de litoral, de exemplu, aceste echipe ar trebui deja să fie integrate până la data de 1 mai, care marchează începutul sezonului. Dacă mobilitatea forței de muncă este întârziată, există riscul ca anumite businessuri care depind într-o mare măsură de personal non-UE să întâmpine dificultăți în a funcționa la capacitate normală.
Echipele noastre lucrează activ pentru a gestiona aceste situații, în dialog cu partenerii locali și cu autoritățile implicate, astfel încât procesul de mobilitate să continue și angajatorii să își poată stabiliza echipele în perioada următoare.
Avem în prezent aproximativ 1000 de recruți aflați în diferite etape ale acestui proces, oameni care au trecut deja interviurile, au obținut vizele și sunt programați să ajungă în România.
Melania Pop, Managaing Partner în cadrul International Work Finder
Care vor fi categoriile de angajați cei mai afectați de această situație?
- Dacă ne uităm la structura forței de muncă non-UE din România, inclusiv la datele publice disponibile, majoritatea angajaților provin din zonele de muncă operațională, în special poziții necalificate sau semi-calificate. Sunt roluri care presupun activități solicitante fizic și care sunt esențiale pentru funcționarea unor industrii cheie, precum depozitare, logistică, reciclare și activități legate de sistemul de garanție-returnare, construcții, producție sau agricultură.
Aceste poziții sunt cele mai sensibile la blocajele de mobilitate, pentru că ele sunt, de regulă, legate de sezonalitate sau de proiecte concrete care trebuie începute într-un anumit moment. În același timp, există și un segment important de muncitori mediu calificați, care reprezintă aproximativ 30–40% dintre recruții pe care îi aducem în România.
Vorbim aici despre poziții precum bucătari, sudori, electricieni, mecanici, operatori CNC, tehnicieni în producție sau coordonatori de echipă în logistică. Și aceste roluri pot fi afectate de întârzierile în mobilitate, mai ales atunci când companiile își construiesc echipele în jurul unor proiecte industriale sau operaționale bine planificate.
Care sunt cele mai periculoase situații pentru piața muncii din România în anul 2026?
- Din perspectiva activității mele în cadrul International Work Finder, cele mai mari riscuri pentru piața muncii din România vin din schimbările globale care pot perturba funcționarea unor industrii esențiale. Dacă mobilitatea forței de muncă este afectată sau dacă apar blocaje logistice majore, sectoare precum construcțiile, producția industrială, logistica sau HoReCa pot resimți rapid lipsa personalului, ceea ce impactează direct atât mediul de afaceri, cât și viața de zi cu zi a oamenilor.
În același timp, un alt factor important este cadrul legislativ și modul în care acesta evoluează. Schimbările de reglementare pot aduce mai multă transparență și structură în piață, însă ele pot genera și perioade de adaptare pentru companii.
În astfel de momente este esențial ca angajatorii să aibă parteneri care înțeleg foarte bine procedurile și pot gestiona corect procesele de recrutare și integrare a angajaților.
Melania Pop, Managaing Partner în cadrul International Work Finder
Cum ați descrie piața muncii din România în această perioadă?
- În final, cred că piața muncii din România rămâne una cu potențial, dar stabilitatea ei depinde de echilibrul dintre nevoia reală de personal a economiei, mobilitatea forței de muncă și un cadru de reglementare care să permită companiilor să funcționeze predictibil. În activitatea noastră zilnică vedem cât de important este acest echilibru, pentru ca businessurile să își poată continua activitatea fără întreruperi.
Provocări pe piața muncii, după adoptarea Directivei Salariale
Directiva Europeană privind transparența salarială schimbă paradigmele de recrutare. Directiva aduce obligații concrete, nu doar recomandări, iar specialiștii consideră că impactul lor va fi unul diferit în câmpul muncii în România.
În plus, aceștia susțin că următoarele luni sunt critice pentru a evita improvizațiile și riscul de litigii. Reamintim că Directiva (UE) 2023/970 obligă toate statele membre să introducă până la 7 iunie 2026 reguli clare privind transparența salarială.
Sondaj eJobs: 40,2% dintre angajați vor să își schimbe jobul până în vară
- 40,2% dintre respondenții celui mai recent sondaj derulat de eJobs România spun că principalul lor obiectiv profesional pentru 2026 este legat de schimbarea locului de muncă până la jumătatea anului.
- Alți 11,7% plănuiesc să facă același lucru, dar până la final de an. 23,1% nu lucrează momentan și vor să se angajeze, iar 12,2% vor să rămână la actualul loc de muncă, însă au în vedere o promovare sau o schimbare de rol.
- Doar 12,7% spun că nu au în vizor nicio schimbare din acest punct de vedere. Sondajul a fost realizat în luna ianuarie pe un eșantion de 950 de candidați și angajați de pe piața muncii.
Incertitudinea la nivel economic, anxietatea oamenilor din câmpul muncii
De altfel, starea generală de incertitudine la nivel economic este și cea mai mare anxietate pe care o au, din punct de vedere profesional, pentru 2026 – răspuns menționat de aproape 30% dintre participanții la sondaj.
- 26,2% sunt îngrijorați de stagnarea salarială în raport cu creșterile de prețuri, iar 12,1% de posibilitatea unor restructurări sau concedieri masive în domeniu.
- 11,5% se tem că este tot mai dificil să își găsească un job mai bun din cauza concurenței mari, iar 10% simt că nu mai pot face față echilibrului tot mai precar dintre viața personală și cea profesională.
- Dintre schimbările pe care angajatorii totuși le-au anunțat, participanții la sondaj au menționat restructurări sau reorganizări de departamente (15,1%), înghețarea salariilor (8,8%), schimbarea sistemului de bonusare sau a beneficiilor (5,1%), revenirea obligatorie la birou (3,6%) sau integrarea AI în procesele zilnice de lucru (3%).
- În acest context, cei care au obiectivul de a-și schimba locul de muncă cred că principalul obstacol de care s-ar putea lovi în găsirea unui job nou sunt ofertele salariale sub așteptări (27,9%)
- 25,4% menționează discriminarea pe criterii de vârstă și aproape la fel de mulți (24,4%) cred că sunt prea puține poziții disponibile în orașul lor sau pe domeniul lor de activitate.
