Cât ne costă să așteptăm un Guvern? Florian Libocor: Un nou eșec politic crește riscul de retrogradare la 50-60%

Sursă foto: Shutterstock

Cât ne costă să așteptăm un Guvern? Florian Libocor: Un nou eșec politic crește riscul de retrogradare la 50-60%

Cuprins Articol:
Un nou eșec în formarea Guvernului ar putea ridica riscul unei retrogradări a ratingului României la 50-60%, estimează economistul Florian Libocor. După mai bine de 100 de zile de interimat, în care am ajuns în situația în care un singur ministru trebuie să fie șef peste două ministere, blocajul politic începe să conteze tot mai mult și dincolo de Palatul Victoria.

Miza este una financiară: România are în prezent ratingul BBB- la S&P Global, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O retrogradare cu o treaptă ar duce ratingul în categoria speculativă, cunoscută în piață drept „junk”, cu potențiale consecințe asupra percepției investitorilor și, implicit, asupra condițiilor în care statul se finanțează.

Am fost mai „cuminți” fiscal, dar agențiile de rating se uită pe scena politică

România intră însă în această evaluare cu o situație aproape paradoxală: am început să strângem cureaua și să facem ajustarea fiscală pe care agențiile de rating o așteptau, dar am rămas mult mai mult decât se anticipa fără un guvern cu puteri depline și o majoritate clară în Parlament.

În analiza sa publicată pe LinkedIn, Florian Libocor, fost economist șef BRD și unul dintre cei mai apreciați specialiști din România, atrage atenția că S&P spunea încă din luna mai foarte clar ce ar putea duce la o retrogradare:

„Consider raportul din mai deosebit de util deoarece S&P Global precizează explicit ce ar putea declanșa o retrogradare a ratingului: un blocaj guvernamental prelungit sau incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; eșecul în atragerea intrărilor de fonduri europene estimate; sau agravarea unui șoc extern suficient de sever încât să afecteze simultan inflația, creșterea economică, balanța de plăți și rezultatele fiscale”, scrie economistul.

Cu alte cuvinte, pe lista riscurilor identificate chiar de S&P se află un „blocaj guvernamental prelungit”. Iar când agenția și-a făcut calculele în luna mai, se aștepta ca problema politică să fie rezolvată mult mai repede.

„Ce s-a schimbat din 15 mai? Cea mai evidentă problemă este că una dintre ipotezele de bază ale S&P Global nu s-a materializat până în prezent. În mai, agenția scria că se aștepta ca un nou guvern să fie format «în următoarele câteva săptămâni», fie prin restabilirea unei formule de coaliție, fie printr-un guvern minoritar susținut în Parlament.”

Numai că acele „câteva săptămâni” s-au transformat în mai bine de patru luni. România are acum un premier desemnat, Siegfried Mureșan, dar nominalizarea făcută de Nicușor Dan nu vine, cel puțin deocamdată, la pachet și cu o majoritate parlamentară clară.

„La 17 septembrie, la mai bine de patru luni de la căderea guvernului, președintele l-a nominalizat pe Siegfried Mureșan fără să existe o majoritate parlamentară clar stabilită. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a forma un cabinet și pentru a obține un vot de încredere.”

Pentru rating însă, problema nu este circul politic în sine. Problema apare atunci când politica începe să împiedice statul să ia și să aplice decizii economice. Libocor subliniază tocmai această diferență:

„Pentru agenție, politica în sine nu este ceea ce contează; contează efectul acesteia asupra predictibilității și eficienței procesului de elaborare a politicilor și asupra capacității și disponibilității guvernului de a implementa măsurile anunțate.”

Concluzia economistului este una greu de ignorat după mai bine de patru luni de interimat: „Prin urmare, cele patru luni de guvern interimar nu sunt neutre din perspectiva propriei metodologii a S&P Global.”

Titlurile de stat nu au intrat încă în „modul panică”

Există însă și o veste bună, în ciuda zgomotului politic, piețele nu au taxat deocamdată nominalizarea lui Siegfried Mureșan ca pe o deteriorare suplimentară a situației României.

Randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a coborât pe 17 septembrie la aproximativ 7,20%, de la 7,30% cu o zi înainte și 7,32% pe 15 septembrie. Libocor interpretează această mișcare mai degrabă drept o normalizare după volatilitatea puternică de la începutul săptămânii decât drept începutul unui nou episod de stres asupra datoriei României.

„Pentru moment, piețele nu par să interpreteze nominalizarea drept o deteriorare. Randamentul titlurilor de stat românești pe 10 ani a scăzut ieri la aproximativ 7,20%, de la 7,30% pe 16 septembrie și 7,32% pe 15 septembrie. Aceasta reprezintă o normalizare după volatilitatea extremă de la începutul săptămânii, mai degrabă decât un nou episod de stres suveran.”

Nici leul nu arată, deocamdată, o reevaluare agresivă a riscului politic. EUR/RON era la 5,2624 pe 17 septembrie, față de 5,2629 în ziua precedentă. Pragul pe care Libocor îl urmărește este însă mai sus.

„Leul rămâne aproape de minimele recente față de euro, însă nu a existat o accelerare către 5,30–5,35, pe care am considera-o un semnal de reevaluare a riscului politic.”

Votul din Parlament poate schimba calculele

Adevăratul test vine acum în Parlament. Până în acest moment, riscul politic a fost măsurat mai ales prin negocieri, declarații și scenarii. Odată cu desemnarea unui premier, există un moment concret în care piața va putea vedea dacă România are sau nu o formulă capabilă să guverneze.

„Ceea ce s-a schimbat fundamental este faptul că riscul politic poate fi acum observat prin intermediul unui vot parlamentar, mai degrabă decât prin declarații.”

Libocor pune și cifre pe cele două direcții în care se poate îndrepta situația. Dacă Siegfried Mureșan obține sprijinul PSD sau construiește o altă majoritate credibilă, economistul estimează că probabilitatea alegerilor anticipate ar putea coborî rapid spre 10-20%, ceea ce ar putea reduce inclusiv prima de risc suveran.

Dacă prima încercare de învestire eșuează, calculele se schimbă radical:

„Dacă, însă, prima încercare de învestire eșuează, probabilitatea alegerilor anticipate ar crește la aproximativ 45-55%, iar riscul unei retrogradări a ratingului către 50-60%. Un al doilea eșec ar transforma alegerile anticipate în scenariul dominant și ar necesita o lărgire simultană a intervalelor de prognoză pentru PIB, EUR/RON, randamentul titlurilor pe 10 ani, investiții și BET, în special înaintea evaluării S&P Global Ratings din 2 octombrie”, spune economistul. 

România are totuși un atu înainte de S&P: deficitul

Imaginea nu este complet neagră, dacă politica trage România într-o direcție, ajustarea fiscală trage în cealaltă. S&P pleca în mai de la ipoteza unui deficit bugetar de 6,3% din PIB în 2026, care să coboare la 5,5% în 2027, 4,5% în 2028 și 4% în 2029. Între timp, Comisia Europeană estimează un impuls fiscal restrictiv de aproximativ 2,5% din PIB în 2026, chiar dacă datoria publică își continuă creșterea.

Pentru Libocor, aceasta este contraponderea importantă la deteriorarea situației politice.

„Imaginea nu este, prin urmare, uniform negativă: evoluțiile politice au fost mai slabe decât ipoteza de bază a S&P Global din mai, însă ajustarea fiscală nu a deraiat în aceeași măsură.”

Mai simplu spus, România nu se prezintă în fața S&P doar cu patru luni de criză politică. Se prezintă și cu o ajustare fiscală vizibilă, iar agenția precizase încă din mai că menținerea ratingului BBB- se baza tocmai pe perspectiva unei consolidări fiscale semnificative în 2026-2027 și pe existența unui buget credibil pentru 2027.

 

Personalizate pentru tine