România surprinde pozitiv după doi ani de eșecuri fiscale
După doi ani în care a ratat țintele bugetare cu mai multe puncte procentuale, România a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,7% din PIB, sub nivelul de 8,4% convenit cu Comisia Europeană, arată datele ING.
Semnalele bune au continuat și în 2026. În primele șase luni ale anului, deficitul cash s-a redus la doar 2,0% din PIB, aproape la jumătate față de nivelul de 3,65% înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Analiștii ING spun că evoluția indică faptul că ajustarea fiscală începe să producă rezultate, iar obiectivul unui deficit de 6,0% din PIB în acest an este realist.
TVA aduce mai mulți bani la buget, iar statul ține mai bine în frâu cheltuielile
O parte importantă a îmbunătățirii vine din creșterea veniturilor bugetare. Acestea au urcat la 16,7% din PIB în perioada ianuarie-iunie 2026, față de 16,2% cu un an înainte.
Cel mai mare aport l-au avut încasările din TVA, care au ajuns la 74,2 miliarde lei, cu 25% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. ING arată că nu doar majorarea cotelor de TVA explică evoluția, ci și o colectare mai eficientă, într-un context în care economia traversează o perioadă de contracție.
În paralel, cheltuielile publice au coborât la 18,7% din PIB, de la 19,8% în urmă cu un an, pe fondul limitării cheltuielilor cu salariile din sectorul public și cu asistența socială.
Fondurile europene țin investițiile pe linia de plutire
În timp ce statul a redus presiunea pe cheltuielile curente, investițiile finanțate din fonduri europene au accelerat puternic.
Acestea au crescut de la 27,2 miliarde lei la 42,5 miliarde lei în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă un avans de 56%. Potrivit ING, această dinamică este esențială pentru economie și reprezintă unul dintre principalele argumente că ajustarea fiscală nu se face prin tăierea investițiilor.
Miza este acum păstrarea ritmului
Economiștii avertizează că rezultatele din prima jumătate a anului reprezintă doar primul pas. România trebuie să depună în august și septembrie ultimele cereri importante de plată din PNRR, iar implementarea reformelor restante rămâne decisivă.
În același timp, incertitudinea politică generată de guvernul interimar ridică semne de întrebare privind continuitatea măsurilor asumate și respectarea calendarului convenit cu Comisia Europeană.
Chiar și în acest context, scenariul de bază al ING rămâne unul optimist: deficitul bugetar poate coborî la 6,0% din PIB în 2026, iar un rezultat chiar mai bun nu este exclus dacă ritmul actual al consolidării fiscale va fi menținut.
