Ce s-a întâmplat cu deficitul în 2025, după ce românii au simțit efectul noilor taxe?
„Plecăm de la o bază credibilă şi transmitem un mesaj important că deficitul cash înregistrat în 2025 este mai mic decât cel prognozat, deşi în mod tradiţional România surprindea mai degrabă prin depăşirea ţintei de deficit cash. Într-adevăr, ţinta de deficit cash* este mai mică decât cea prognozată, este în jurul cifrei de 7,7% din PIB, vehiculată în mass-media. Acest lucru arată, în primul rând, o ajustare foarte serioasă în raport cu anul trecut, de aproape un procent din PIB. Şi, în al doilea rând, surprinde pozitiv", a afirmat ministrul, scrie Agerpres.
N.red: Deficitul bugetar arată cât de mult a cheltuit statul față de cât a câștigat, luând în calcul toate promisiunile și angajamentele făcute, chiar dacă banii nu au plecat încă din conturi. Deficitul cash arată cât de mulți bani au intrat și au ieșit efectiv din buget, adică ce s-a plătit și ce s-a încasat cu adevărat.
De ce a scăzut deficitul? Nazare explică surpriza din buget
El a precizat că s-a ajuns la un deficit bugetar mai mic decât cel prognozat îndeosebi prin renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
"Motivul pentru care deficitul bugetar este mai mic este că am câştigat încrederea Comisiei Europene. Am reuşit să negociem PNRR, am reaşezat proiecte pe fonduri europene finanţate prin lohn-uri şi granturi pentru zece ministere, am negociat mutarea unor proiecte din PNRR în Coeziune şi totalitatea acestor măsuri luate, în momentul când au fost puse în operă şi executate în buget la finalul anului 2025, au creat efecte importante", a explicat ministrul Finanţelor.
Acesta a menţionat că cea mai mare parte din această economie faţă de ţinta de deficit bugetar provine din renegocierea PNRR.
"Un efect al creşterii încrederii a fost şi capacitatea noastră de negociere mai mare, prin care am obţinut această reaşezare a fondurilor europene. Şi, bineînţeles, această economie provine şi din alte economii, venituri în plus din economie care s-au acumulat pe lângă sumele obţinute din reaşezarea fondurilor europene", a mai arătat Nazare.
Datele privind execuţia bugetară sunt "încurajatoare"
Potrivit acestuia, execuţia bugetară pe anul 2025 este în general bună, de peste 90% la majoritatea ministerelor. Aceasta va fi finalizată până la finalul săptămânii.
"Execuţia este, în general, bună, de peste 90% la majoritatea ministerelor. Bineînţeles că sunt foarte multe lucruri pe care le putem îmbunătăţi, pe care le-am discutat cu fiecare ministru în parte, în prezenţa primului-ministru. Am închis această etapă înainte de coaliţie, unde am agreat acest calendar cu adoptare în Guvern a bugetului undeva la mijlocul lunii februarie", a spus Nazare.
El consideră că datele privind execuţia bugetară sunt "încurajatoare" şi "transferă încredere în privinţa modului în care corecţia fiscal-bugetară a fost executată de către România".
"Privesc cu foarte mult optimism anul 2026 datorită datelor din execuţia bugetară. Chiar dacă astăzi nu este finalizată execuţia bugetară pentru 2025, ea va fi finalizată până la finalul săptămânii şi va fi publicată la termen", a mai spus ministrul Finanţelor.
Ţinta de deficit bugetar pentru anul 2026 este spre 6%
"În privinţa ţintei de deficit, aşa cum am discutat la fiecare rectificare în parte, aceasta este spre 6%, este în discuţie şi pe parcursul elaborării bugetului şi după ce continuăm şi închidem toate discuţiile, cu ordonatorii, dar şi cu comisia, vom avea o ţintă de deficit finală, dar ea va fi în liniile anunţate anterior", a precizat Nazare.
Ministrul Finanţelor a afirmat că pentru 2026 proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, iar PIB-ul prognozat de 2.045 de miliarde de lei.
"Este esenţial ca acest buget să prioritizeze aceste capitole extrem de importante şi pentru acest lucru proiectăm, numai în zona de PNRR, vorbim de 10,7 miliarde de euro, dintre car e 7,2 miliarde de euro grant şi 3,5 miliarde de euro împrumuturi. (...) Pe lângă aceste 10 miliarde de euro din PNRR, proiectăm 5 miliarde de euro cheltuială a ministerelor pentru fonduri de coeziune, aproximativ 25 de miliarde de lei, la care se adaugă încă 5 miliarde de euro care sunt fonduri europene destinate agriculturii. Deci discutăm de aproximativ 20 de miliarde de euro în investiţii, peste 100 de miliarde de lei în investiţii în bugetul anului 2026, bani extrem de importanţi pentru relansarea economică, ceea ce ne dorim pentru 2026. Proiecţia de creştere este în jur de 1% pentru 2026, PIB-ul prognozat este în jur de 2.045 de miliarde (de lei n.r.)", a adăugat ministrul Finanţelor.
De asemenea, Nazare a menţionat că în 2026 nu este luată în calcul majorarea cotei standard de TVA, nu se are în vedere majorarea cotei de TVA din HoReCa şi nu sunt luate în calcul măsuri care nu sunt în vigoare.
