„Investițiile rămân singurul motor semnificativ de creștere al economiei, în timp ce cererea internă continuă să acționeze ca o frână”, arată Valentin Tătaru, economist-șef al ING Bank România, într-o analiză semnată împreună cu economistul Ștefan Posea.
Datele pentru trimestrul al doilea confirmă dezechilibrul tot mai evident din economia românească. PIB-ul a stagnat față de trimestrul precedent, iar pe seria neajustată economia s-a contractat cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025.
În primele șase luni ale anului, PIB-ul este cu 0,7% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. După creșteri de numai 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, România se îndreaptă astfel spre prima contracție anuală a economiei de după 2020.
Investițiile sunt cele care țin economia pe linia de plutire
Cea mai mare diferență vine din investiții. Formarea brută de capital fix a crescut cu 16,5% față de anul trecut și a adus nu mai puțin de 4,1 puncte procentuale la dinamica PIB. Practic, fără această contribuție, economia ar fi înregistrat o scădere mult mai pronunțată.
La polul opus se află consumul populației. Consumul gospodăriilor a scăzut cu 3,1% în termeni de volum și a tăiat 1,9 puncte procentuale din creșterea economică.
Nici comerțul exterior nu a ajutat, importurile au crescut cu 2,6%, în timp ce exporturile au avansat cu doar 1,4%, ceea ce a făcut ca exportul net să contribuie negativ la PIB.
Stocurile au redus și ele creșterea cu aproximativ 2 puncte procentuale, evoluție pe care economiștii ING o pun posibil pe seama reducerii prudente a stocurilor într-un context marcat de cerere și încredere slabe.
„Mesajul este clar: investițiile rămân singurul motor semnificativ de creștere al economiei”, subliniază analiza ING.
Construcțiile cresc puternic, industria continuă să piardă teren
Același dezechilibru se vede și atunci când economia este analizată pe sectoare. Construcțiile au crescut cu 15,3% și au contribuit cu 0,9 puncte procentuale la dinamica PIB, în special datorită proiectelor de infrastructură aflate încă în execuție.
Agricultura a avut o contribuție pozitivă modestă, de 0,1 puncte procentuale.
În schimb, cele mai multe dintre celelalte sectoare au fost în scădere. Comerțul, transporturile și industria ospitalității au redus creșterea economică cu 1 punct procentual, iar industria a avut o contribuție negativă de 0,7 puncte procentuale, pe fondul unei scăderi a producției cu 4,2%.
Activitățile imobiliare au tras în jos PIB-ul cu încă 0,5 puncte procentuale, iar sectorul IT&C a intrat, de asemenea, în teritoriu negativ.
România, cea mai mare scădere a vânzărilor cu amănuntul din UE
Nici începutul trimestrului al treilea nu indică o schimbare rapidă de direcție: vânzările cu amănuntul au scăzut cu 6% în iulie față de anul trecut și cu 5,7% în primele șapte luni din 2026.
Toate marile categorii au fost în declin, începând cu produsele nealimentare și continuând cu alimentele, băuturile, tutunul și carburanții.
România a avut în iulie cea mai mare scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul dintre statele Uniunii Europene, în condițiile în care media UE a indicat o creștere de aproximativ 1%.
Industria continuă, de asemenea, să fie una dintre principalele probleme ale economiei. Producția industrială a scăzut cu 3,5% în prima jumătate a anului, iar industria prelucrătoare s-a contractat cu 6% în iunie față de aceeași lună din 2025.
Economiștii ING avertizează că nu este vorba doar despre o problemă punctuală: „Aceasta este o prelungire a declinului industrial din ultimii ani, mai degrabă decât un recul temporar”, se arată în raport.
ING nu vede o revenire suficient de puternică în 2026
Valentin Tătaru și Ștefan Posea se așteaptă la o îmbunătățire lentă a activității în a doua jumătate a anului, însă revenirea ar urma să fie prea târzie pentru a schimba semnificativ bilanțul întregului an. Eventualele efecte pozitive ale revenirii încrederii și consumului s-ar vedea mai degrabă în 2027.
În perioada următoare, modelul economiei ar urma astfel să rămână similar: consum slab și investiții puternice pe partea de cerere, respectiv industrie slabă și construcții reziliente pe partea de producție.
Proiectele de infrastructură finalizate în lunile următoare ar putea susține productivitatea și încrederea, însă apare o nouă problemă: ritmul investițiilor poate încetini odată cu apropierea termenului-limită pentru implementarea proiectelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Fondurile SAFE și banii din politica de coeziune ar putea compensa doar parțial această încetinire.
ING: Economia României ar putea scădea cu 0,5% în 2026
ING își menține prognoza unei contracții economice de 0,5% în acest an, însă avertizează că riscurile sunt „mai pronunțate și înclinate în sens negativ”.
O revenire mai lentă a consumului, întârzieri în proiectele de investiții și continuarea declinului industrial ar lăsa România cu foarte puține surse alternative de creștere.
La acestea se adaugă evoluțiile politice interne, eventualele decizii ale agențiilor de rating privind România și volatilitatea prețurilor energiei pe piețele internaționale.
Dacă investițiile continuă să susțină economia și presiunile asupra ratingului suveran nu se intensifică, ING estimează că PIB-ul ar putea reveni pe creștere cu 2,2% în 2027.
