„Viitorul este populat de optimiști. Să fii pesimist, să fii prăpăstios, să vezi numai jumătatea goală a paharului nu e o virtute. Nu te duce nicăieri. Te duce, de obicei, la sărăcie, pentru că e o profeție care se autoîndeplinește în viață. Ce crezi că se întâmplă se va întâmpla, pentru că faci tu să se întâmple asta. Să știți că e baza finanțelor, în esență”, a declarat Florin Ilie la conferința Digital Banking Scorecard 2026.
Chiar dacă poate părea doar un termen care dă bine în discursuri, în economie, încrederea are un mecanism concret. Dobânzile, cursul valutar, investițiile și piețele financiare se mișcă nu doar în funcție de ce se întâmplă astăzi, ci și în funcție de ce cred oamenii, companiile și investitorii că se va întâmpla mâine. De aceea, pesimismul generalizat nu este doar o stare de spirit, poate deveni cost economic.
„Polonia este o Românie mai disciplinată”
Polonia o duce mai bine decât România din punct de vedere economic nu doar pentru că are o piață internă mare, o integrare strategică în Uniunea Europeană, o forță de muncă educată și productivă și instituții mai solide, ci și pentru că a reușit să transforme disciplina și încrederea într-un avantaj economic, spune Florin Ilie.
„Polonia are ceva ce ne lipsește nouă: Polonia este o Românie mult mai disciplinată. Asta e tot. Disciplina este mai mare în Polonia și, din din acest motiv,se agregă social un pic mai mult. Un român e cel puțin la fel de bun ca un polonez, credeți-mă. În schimb, doi români s-ar putea să fie mai puțin de atât, pentru că nu ne agregăm foarte bine între noi”, afirmă reprezentantul ING România.
De ce nu avem companii românești mari? „Facem din toate câte puțin, totul e gândit la scară mică”
În opinia sa, România nu duce lipsă de competență. Economia locală este complexă, produce în multe domenii și are oameni capabili, dar problema este că proiectele rămân prea mici.
„Dacă te uiți la economia României, de pildă, e destul de complexă și este cel puțin la fel de complexă ca a Poloniei. Adică facem de toate. Problema nu este că nu facem lucruri complexe: facem din toate câte prea puțin, facem totul mic, totul e gândit la scară mică. Nu avem încredere. Noi nu avem încredere în vecin și, atunci, neavând încredere în aproape, rămânem toți pe cont propriu. Este o colecție de oameni individuali. Ar fi mult mai bine dacă ne-am agrega mai mult”, spune Florin Ilie.
Această lipsă de încredere se vede direct în economie: mai puține companii românești care cresc regional, o piață de capital dezvoltată mai greu și o dificultate structurală de a construi împreună.
„Din cauza asta nu vedem companiile românești crescând în afara țării, cu mici excepții, pe când pe cele poloneze le vezi. De aceea, piața de capital în România s-a dezvoltat mai greu, pentru că piața de capital este unde se unesc oamenii împreună să facă o firmă. De obicei, o crești doar cât poți tu, dar nu te mai bagi cu altcineva. Vedeți, e o chestie structurală în societate și singura diferență între noi și Polonia este de unu la doi, dacă mă întrebați. Arată cât de mult contează dacă în societate oamenii au încredere mai mult unii în alții”, explică Florin Ilie.
Sunt politicienii de vină chiar pentru tot?
Românii au dat, în general, vina pe clasa politică pentru direcția în care a mers țara. De multe ori, pe bună dreptate, încă, conform bancherului, clasa politică nu apare în vid, ci reflectă o parte din societatea care o produce, o votează și, uneori, o tolerează. Un stat mai eficient presupune și o societate care lucrează mai bine împreună, are mai multă încredere și își asumă mai multă responsabilitate.
„Noi suntem statul român. Noi, la un loc, am făcut o administrație și o populăm cum putem, în realitate. Dacă nu ne place ce vedem în oglindă, suntem noi. Și dacă vrei să fie mai bine, trebuie să te schimbi pe tine și să faci ce poți. După care ai dreptul. Când ajungi la perfecțiunea personală, ai dreptul să iei de guler pe ceilalți. Eu n-am ajuns la ea”, afirmă Florin Ilie.
Banii sunt „munca la conservă” și depind de încredere
Pentru Florin Ilie, rolul băncilor și al fintechurilor nu este doar unul de a oferi credite, ci ține și de o „infrastructură de încredere” a economiei. Banii, spune el, sunt o formă de muncă transferată în timp.
„Banii nu înseamnă altceva decât munca la conservă a cuiva. Cineva care muncește și nu mănâncă pe loc ce a muncit trebuie să-și teleporteze munca în viitor. E cel mai apropiat lucru de mașina timpului la care s-au putut gândi oamenii. Banii sunt mașina timpului. Nu poți să oprești timpul, dar poți, din fericire, prin invenția asta, să-l pui la conservă și să-l desfaci mai târziu, schimbându-l pe munca altcuiva”, afirmă bancherul.
În pline negocieri pentru un nou guvern, România are nevoie de cifre corecte, politici fiscale coerente și reforme. Dar are nevoie și de ceva ce nu intră ușor într-un tabel bugetar: încredere. Florin Ilie reduce problema la o idee simplă: România are oameni buni, dar se organizează greu. Are competențe, dar gândește prea des la scară mică. Are potențial, dar îi lipsește încrederea de a construi împreună.
Iar într-un moment în care economia are nevoie de direcție, poate că optimismul nu este un lux. Este o condiție de dezvoltare: „Viitorul este populat de optimiști”, spune Florin Ilie.
