O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Joong Shik Kang, a desfășurat discuții privind Consultarea din 2025 conform Articolului IV cu România, în perioada 3–12 septembrie. La finalul vizitei, misiunea a emis următoarea declarație:
- Perspective: Se așteaptă ca economia să crească gradual în contextul consolidării fiscale necesare, esențiale pentru a aborda adâncirea „deficitelor gemene”. Inflația va rămâne ridicată temporar, urmând să revină în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.
- Politica fiscală: Pachetul recent de reforme pentru 2025–26, inclusiv reformele fiscale, este binevenit și marchează un pas important înainte. Implementarea sa integrală, alături de măsuri suplimentare de ajustare începând din 2027 pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB, sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și macroeconomice.
- Politica monetară: Abordarea prudentă a BNR rămâne adecvată, iar reducerile ratei dobânzii ar trebui reluate doar după ce inflația intră pe o tendință clar descendentă. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocuri.
- Politici structurale: Avansarea reformelor structurale, inclusiv întărirea eficienței statului, este crucială pentru utilizarea deplină a fondurilor UE și susținerea creșterii economice în contextul ajustării fiscale necesare.
Ce spune FMI despre deficitele gemene?
Activitatea economică a fost modestă, în timp ce inflația a crescut notabil recent din cauza unor factori temporari. Creșterea PIB real a încetinit la 0,8% în 2024, consumul privat puternic, susținut de creșteri salariale robuste, fiind contrabalansat de contracții continue ale investițiilor. Impulsul de creștere a rămas slab în prima jumătate a lui 2025, pe fondul incertitudinilor majore care au afectat încrederea economică. Inflația de bază a rămas ridicată, la 7,9% (an/an) în august, determinată de persistența inflației serviciilor, pe fondul unei creșteri salariale încă puternice, dar în moderare. Inflația generală a urcat semnificativ la 9,9% (an/an), ca urmare a eliminării plafonului la prețul electricității și a majorării TVA.
Deficitele gemene s-au adâncit suplimentar din cauza deteriorării poziției fiscale. Deficitul bugetar a crescut la 8,7% din PIB (pe baza numerarului) în 2024, determinat de majorări semnificative ale cheltuielilor cu pensiile, salariile publice și investițiile publice finanțate intern. Deficitele fiscale în creștere au contribuit la lărgirea deficitului de cont curent, care a ajuns la 8,4% din PIB. În ciuda înghețării salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025, deficitul fiscal ridicat a persistat până la jumătatea anului, determinat de continuarea creșterii cheltuielilor curente.
Se preconizează o creștere graduală a PIB real la niveluri moderate, pe măsura consolidării fiscale. Creșterea PIB este estimată la 1,0% în 2025 și 1,4% în 2026, accelerarea investițiilor finanțate prin PNRR/NGEU compensând parțial temperarea consumului privat, afectat temporar de inflația ridicată și consolidarea fiscală. Guvernul a introdus un amplu pachet de reforme fiscale pentru 2025–26, care include majorări ale cotelor standard și reduse de TVA, precum și menținerea înghețării salariilor și pensiilor publice și în 2026. Inflația generală va rămâne ridicată în următoarele 12 luni, urmând să revină în intervalul de toleranță al BNR până la sfârșitul lui 2026.
Riscurile sunt orientate în jos pentru creștere și în sus pentru inflație. O retrogradare a ratingului de credit suveran rămâne un risc, având în vedere îngrijorările legate de implementarea consolidării fiscale planificate pentru 2025–26 și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu, pe fondul unui deficit bugetar încă ridicat. Creșterea mai lentă a economiilor partenere, alături de bariere comerciale sporite, incertitudini și intensificarea conflictelor regionale, ar putea afecta comerțul și fluxurile de investiții străine directe. Pe de altă parte, implementarea fermă a ajustării fiscale și a proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE ar putea întări încrederea investitorilor și reduce primele de risc mai rapid decât se așteaptă, stimulând investițiile private și creșterea economică. Riscurile de creștere a inflației includ prețuri mai mari la energie și șocuri climatice nefavorabile asupra prețurilor la alimente. Creșterea salariilor mai puternică decât se prevede, alimentată de inflația generală temporar ridicată, ar putea întârzia normalizarea inflației de bază.
FMI privește cu ochi buni reforma fiscală făcută de Bolojan
Marea consolidare fiscală pentru 2025–26 este binevenită, iar implementarea ei, împreună cu ajustări suplimentare pe termen mediu, sunt critice pentru restabilirea sustenabilității fiscale și a încrederii piețelor. Dacă este implementat integral, pachetul de reforme este de așteptat să reducă deficitul fiscal primar cu aproximativ 1¼ puncte procentuale din PIB în 2025 și 2 puncte procentuale în 2026, restrângând deficitul bugetar total la circa 6% din PIB în 2026. Totuși, deficitul este proiectat să scadă doar gradual ulterior, ajungând la 5% din PIB până în 2030, în timp ce datoria publică/PIB va continua să crească aproape de 70%. Sunt necesare ajustări fiscale suplimentare de circa ⅔ puncte procentuale din PIB anual, în medie, din 2027, pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu și pentru a stabiliza datoria publică în jur de 60%. Specificarea din timp a unor măsuri concrete aplicabile din 2027 ar ajuta la restabilirea credibilității și la creșterea predictibilității politicii fiscale, facilitând planificarea gospodăriilor și companiilor și îmbunătățind climatul investițional.
Reforme fiscale suplimentare pe termen mediu, împreună cu utilizarea deplină a fondurilor europene disponibile, ar sprijini finanțele publice și creșterea.
Veniturile fiscale ale României ca procent din PIB sunt printre cele mai scăzute din UE și insuficiente pentru a susține nevoile crescânde de protecție socială și servicii publice la niveluri comparabile cu mediile UE. Un pachet de reformă fiscală care să mobilizeze venituri și să îmbunătățească echitatea, consolidând totodată stimulentele pentru muncă și atractivitatea pentru investițiile de capital, ar facilita o consolidare fiscală prietenoasă cu creșterea și echitabilă.
În contextul unei consolidări fiscale semnificative, este crucială avansarea reformelor structurale pentru a întări sustenabil creșterea și pentru a debloca fondurile europene angajate. Cadrul de management al investițiilor publice al României ar trebui consolidat prin întărirea coordonării și monitorizării, ceea ce va sprijini o planificare, alocare și implementare eficiente a investițiilor publice. Prudența trebuie menținută și în politicile salariale și de pensii după 2026.
Alte reforme structurale fiscale pentru întărirea guvernanței și îmbunătățirea eficienței sunt esențiale pentru a sprijini implementarea ajustărilor fiscale. Eforturile de digitalizare ale guvernului vor întări administrarea fiscală și furnizarea serviciilor publice. Introducerea planificată a unei noi platforme digitale de bugetare este un pas pozitiv pentru întărirea managementului informațional și a planificării bugetare. Pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor, analizele periodice ale cheltuielilor publice ar trebui mai bine integrate în procesul anual de bugetare. Un cadru fiscal pe termen mediu mai solid, care să includă strategii credibile de venituri și cheltuieli, precum și planuri de contingență, ar contribui la consolidarea prudenței și credibilității fiscale.
Ce se întâmplă cu inflația?
Reapariția presiunilor inflaționiste reclamă o politică monetară prudentă pentru a asigura revenirea fermă a inflației în intervalul țintă. Impactul temporar al majorării TVA, eliminarea plafonului de preț la energie și presiunile salariale în curs au sporit riscul dezancorării așteptărilor inflaționiste. Prin urmare, poziția actuală de politică monetară rămâne adecvată, iar reducerile dobânzii ar trebui reluate doar după ce creșterea salariilor și a prețurilor se temperează într-un mod sustenabil. Între timp, având în vedere incertitudinea ridicată și riscurile în evoluție, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze rata dobânzii în funcție de condițiile economice și dinamica prețurilor.
O creștere graduală a flexibilității bidirecționale a cursului de schimb pe termen mediu ar spori reziliența la șocurile economice. O flexibilitate mai mare, însoțită de o comunicare clară, ar limita oportunitățile de carry trade, ar reduce dezechilibrele de bilanț și ar întări rezistența economiei la șocuri externe. În combinație cu ajustarea fiscală, ar sprijini și poziția externă slabă.
Sunt în siguranță băncile din România în următoarea perioadă?
Rezistența sistemului bancar s-a îmbunătățit datorită consolidării bilanțurilor. Băncile rămân bine capitalizate și lichide. Ghidurile BNR privind reținerea profiturilor, combinate cu majorarea bufferului contraciclic de capital (CCyB), au sporit reziliența sistemului financiar, prin întărirea capitalului și a bufferelor eliberabile. În ciuda unei deteriorări recente, calitatea activelor rămâne sănătoasă în ansamblu, cu rata creditelor neperformante (NPL) apropiată de media UE.
Potențialele vulnerabilități emergente necesită vigilență continuă. Supraveghetorii trebuie să continue monitorizarea calității activelor și testarea de stres a lichidității, în contextul expunerii crescânde la datoria suverană, al creșterii creditului de consum și al volumului ridicat de credite în valută neacoperite. Efortul BNR de extindere a gamei de colaterale eligibile, conform unor criterii bazate pe risc, este binevenit și va întări mecanismul de lichiditate de urgență. Autoritățile trebuie să fie pregătite să recalibreze politicile macroprudențiale în linie cu riscurile emergente pentru a asigura reziliența sporită.
Cât de important este ca reforma fiscală să fie implementată așa cum trebuie
Avansarea reformelor structurale este vitală pentru a stimula sustenabil creșterea în contextul unei consolidări fiscale semnificative. Înființarea unei agenții independente de monitorizare a marilor întreprinderi de stat (SOE) este binevenită. Numirea rapidă a conducerii ar permite agenției să funcționeze la capacitate maximă, întărind supravegherea și eficiența în sectoarele dominate de SOE. Îmbunătățirea predictibilității și calității reglementărilor ar ameliora climatul de afaceri și ar reduce economia informală. Având în vedere îmbătrânirea populației, este important să crească participarea forței de muncă și productivitatea, inclusiv printr-o mai bună disponibilitate a serviciilor de îngrijire a copiilor și investiții în calitatea educației.
Tranziția României către o economie cu emisii reduse de carbon, împreună cu finalizarea Uniunii Energetice la nivel UE, va contribui la asigurarea securității energetice. În toamna lui 2024, autoritățile au transmis actualizările Planului Național Integrat Energie–Schimbări Climatice și ale Strategiei Energetice Naționale 2025–35, pentru atingerea obiectivului de emisii nete zero până în 2050. Pentru a atinge acest scop, ar putea fi introduse stimulente suplimentare pentru limitarea emisiilor în sectoarele neacoperite de schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), inclusiv o taxă pe carbon în transporturi și construcții. Mai fundamental, o piață energetică complet integrată și interconectată la nivelul Uniunii Energetice europene rămâne esențială.
