Ați preluat rolul de Director Financiar într-o perioadă în care mediul economic a fost și este în continuare marcat de incertitudine. Cum vedeți rolul funcției financiare acum?
Rolul funcției financiare depășește astăzi cu mult administrarea performanței. Echipa financiară trebuie să dea companiei capacitatea de a înțelege rapid ce se schimbă, de a lucra cu scenarii și de a lua decizii rapide într-un mediu care evoluează de la o lună la alta. Forecasting-ul nu mai este doar un exercițiu de planificare periodică, ci un instrument de management care ne ajută să anticipăm presiunile, să prioritizăm resursele și să susținem decizii comerciale și operaționale rapide. La Bergenbier, funcția financiară este tot mai mult un partener strategic pentru business: aduce rigoare, dar și claritate, astfel încât să putem proteja performanța de azi și, în același timp, să construim valoare pe termen lung. Ne concentrăm pe un model de business rezilient. În contextul în care piața berii din România se află printre cele mai scăzute niveluri din ultimele două decenii, Bergenbier a reușit să crească cifra de afaceri cu 44% față de 2020, confirmând că strategia bazată pe branduri puternice și disciplină financiară poate genera valoare chiar și într-un context nefavorabil.
Care sunt principalele presiuni cu care se confruntă industria berii în acest moment?
Cea mai mare presiune vine din zona fiscală. Industria berii are un efect economic care depășește cu mult producția în sine, prin impactul asupra agriculturii, ambalajelor, logisticii, retailului și HoReCa. Sectorul berii susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională (3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat). De aceea, predictibilitatea fiscală este importantă nu doar pentru producătorii de bere, ci pentru un întreg ecosistem economic.
Evoluția accizei este probabil cel mai bun exemplu. Din 2022 până acum, acciza la bere a fost majorată cumulat cu aproximativ 55%, iar doar în ultimele 15 luni creșterea a fost de 26%. Prin comparație, în prezent plătim o acciză cu circa 46% mai mare decât în Germania, o țară cu o industrie a berii mult mai mare decât a noastră.
La această presiune fiscală se adaugă un context extern cu multe variabile care nu depind de noi: războiul de la granița României, tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, care pot induce volatilitate pe piețele energetice, dar și presiunea asupra echilibrelor macroeconomice ale României, inclusiv deficitul bugetar și costul finanțării. Toate acestea se traduc în presiune pe costuri, pe curs valutar și pe puterea de cumpărare, iar rolul nostru este să integrăm aceste riscuri în planificare și să luăm deciziile potrivite pentru business.
Cum se schimbă comportamentul consumatorului în acest context?
După doi ani în care veniturile reale au crescut, consumatorii resimt din nou presiunea inflaționistă și sunt mai atenți la cheltuieli, ceea ce se vede direct în coșul de consum. Consumatorul a devenit mult mai atent la raportul dintre preț și valoare, dar rămâne interesat de autenticitate și de experiența pe care o oferă un brand. Observăm două tendințe structurale. Prima este migrarea consumului dinspre HoReCa spre casă: ponderea consumului în HoReCa a coborât la un minim istoric, semn că oamenii sunt mai prudenți cu cheltuielile în afara casei. A doua este o schimbare de fond în preferințe, cu o cerere în creștere pentru variante fără alcool. Segmentul fără alcool a continuat să crească și a depășit o cotă de 6% din piață, susținut mai ales de generațiile tinere și de orientarea tot mai mare către un consum responsabil și echilibrat. În paralel, berea rămâne un produs profund social: aproape trei sferturi dintre români o asociază cu momentele petrecute împreună. Un alt fenomen tot mai vizibil este ponderea mare a promoțiilor. Piața funcționează în acest moment foarte mult pe campanii promo, iar berea este printre categoriile cu cea mai ridicată intensitate promoțională, alături de vin sau dulciuri. Este un comportament firesc: atunci când consumatorul simte presiune pe venit, devine sensibil la preț și își orientează o parte tot mai mare din coș către produsele aflate la ofertă, mergând deliberat după promoții. Pentru noi, toate acestea înseamnă un portofoliu care trebuie să acopere toate segmentele, de la core la premium și zona nonalcoolică, dar și o disciplină comercială atentă, care să susțină volumele fără să erodeze valoarea categoriei.
Cum planificați investițiile într-un mediu atât de imprevizibil?
Cu prudență calculată, dar fără să ne oprim. Într-o industrie a berii cu cicluri lungi și marje sub presiune, prioritatea noastră rămâne investiția în branduri și în vizibilitatea lor. Brandurile sunt activul care aduce consumatorul la raft și susține valoarea categoriei, așa că le protejăm cu prezență, cu inovație și cu susținere de marketing, chiar și într-un an dificil. Continuăm apoi investițiile în fabrica din Ploiești, în capacitatea și eficiența ei operațională, pentru că o platformă de producție solidă este condiția pentru a rămâne competitivi pe termen lung. Și, la fel de important, investim în oamenii și în echipele noastre, pentru că ei sunt cei care transformă strategia în rezultate. Contextul fiscal ne obligă să trecem fiecare alocare de capital printr-un filtru riguros de prioritizare, iar aici rolul echipei financiare este esențial: să așeze fiecare decizie de investiție într-un cadru clar de randament, risc și impact strategic. Aceasta este, de fapt, esența funcției financiare într-un mediu imprevizibil, să mențină echilibrul între performanța de azi și valoarea de mâine.
Ce rol are tehnologia în funcția financiară?
Enorm, și cred că suntem abia la început. Tehnologia a permis echipei financiare să treacă de la raportarea a ceea ce s-a întâmplat la anticiparea a ceea ce urmează. Automatizarea proceselor repetitive eliberează timp pentru ceea ce contează cu adevărat: analiza strategică și susținerea deciziilor de business. Iar analiza predictivă ne ajută astăzi să construim scenarii multiple, lucru esențial într-o piață a berii unde volumele sunt sensibile la vreme, la calendarul fiscal, la promoții și la puterea de cumpărare. Putem testa rapid impactul unor scenarii precum modificări fiscale sau schimbări semnificative ale costurilor de producție. În industria berii, câteva săptămâni de vreme nefavorabilă în sezonul de vârf pot influența semnificativ volumele de vânzare. Viteza și acuratețea cu care transformăm datele în decizii fac diferența între a reacționa târziu și a fi cu un pas înainte. Dar tehnologia nu înlocuiește judecata, ci o amplifică. Valoarea reală apare atunci când combini instrumentele digitale cu o echipă care înțelege profund businessul și industria berii, pentru că un algoritm îți arată tiparul, însă decizia și responsabilitatea rămân la oameni.
Care este obiectivul dumneavoastră ca Director Financiar pentru următorii ani?
Piața berii traversează cel mai dificil moment din ultimele două decenii, dar tocmai perioadele grele scot în evidență companiile care au construit sustenabil de la an la an, iar Bergenbier este una dintre acestea. Ambiția mea este ca funcția financiară să rămână una dintre ancorele businessului. Concret, asta înseamnă două lucruri. Primul, să apărăm valoarea pe care am construit-o, chiar și atunci când volumele scad, pentru că valoarea, nu doar volumul, este cea care ține o afacere sănătoasă pe termen lung. Al doilea, să rămânem disciplinați în alocarea capitalului, investind consecvent în branduri, în fabrica de la Ploiești și în oameni, chiar și când presiunea fiscală ne afectează marja. Dincolo de cifre, felul în care înțeleg rolul de lider financiar este să iau decizii ferme chiar și atunci când datele sunt incomplete și să construiesc o echipă care gândește ca un partener de business, nu doar ca o funcție de raportare. Pentru că contextul se poate schimba de la un an la altul, dar oamenii pe care îi formezi și cultura de rigoare pe care o lași în urmă sunt cele care duc compania mai departe. România rămâne o piață cu un potențial important pe termen lung, iar obiectivul nostru este să continuăm să investim și să creștem sustenabil, indiferent de ciclul economic.
