Ce s-a întâmplat cu prețul la cacao?
Piața globală a cacaoi a traversat în 2024 și 2025 unul dintre cele mai puternice șocuri de preț din istoria recentă. Deși cotațiile au scăzut semnificativ față de maximele record, consumatorii resimt încă puțin această corecție în prețul ciocolatei. Explicația ține mai ales de oferta limitată, nu de o creștere bruscă a cererii. Producția afectată de condiții meteo nefavorabile, boli ale arborilor de cacao și stocuri reduse a împins prețurile în sus, iar scăderile materiilor prime se transmit în produsele finale cu o întârziere de câteva luni.
Prețul cacaoi a atins un maxim istoric de 10.710 dolari pe tonă în ianuarie 2025, de peste trei ori mai mult decât nivelul înregistrat cu doi ani înainte. Această evoluție nu a fost determinată de o creștere accelerată a consumului de ciocolată, ci de probleme majore pe partea de ofertă. Seceta, vremea nefavorabilă, bolile arborilor de cacao și nivelul redus al stocurilor au afectat puternic recoltele din Ghana și Coasta de Fildeș, țări care asigură împreună peste 60% din producția mondială de cacao. Dependența ridicată a pieței globale de această regiune a făcut ca întreruperile de producție să se reflecte rapid în prețuri record.
Consecințele s-au văzut și în echilibrul general al pieței. În sezonul 2023/2024, piața globală a înregistrat un deficit de aproximativ 492.000 de tone de cacao, una dintre cele mai mari penurii din ultimii ani. În același timp, prețurile ridicate au determinat producătorii să reducă procesarea cacaoi, care a scăzut cu 3,8% față de anul precedent.
Piața a trecut de la deficit la surplus
Situația a început însă să se stabilizeze treptat. Potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Cacaoi, producția mondială a crescut cu 8,3%, până la 4,72 milioane de tone în sezonul 2024/2025. Astfel, piața a trecut de la un deficit sever la un ușor surplus, de aproximativ 48.000 de tone. Această redresare s-a reflectat și în prețuri. Până în mai 2026, cacaoa a coborât la aproximativ 4.142 de dolari pe tonă, cu 61% sub maximul istoric. Chiar și așa, prețul rămâne cu aproximativ 34% peste nivelul de acum zece ani.
De ce nu se ieftinește ciocolata
Scăderea prețului cacaoi nu se traduce automat într-o ieftinire imediată a ciocolatei. Cacaoa tranzacționată pe bursă reprezintă doar o parte din costul total de producție, alături de zahăr, lapte, energie, ambalaje, transport și salarii. În plus, producătorii cumpără adesea cacao prin contracte pe termen lung, ceea ce înseamnă că materia primă mai ieftină se reflectă în costurile de producție abia după o anumită perioadă.
Acesta este unul dintre motivele pentru care prețurile ciocolatei în Uniunea Europeană au crescut în medie cu 17,9% în 2025, deși prețul cacaoi începuse deja să scadă. În Slovacia, creșterea a fost mai moderată, de 6,6%, în timp ce în Romania prețurile ciocolatei au avansat cu peste 29% conform datelor de la INS. Diferențele dintre țări sunt influențate de structura pieței, politicile comerciale ale retailerilor și ritmul în care costurile de producție sunt transferate către prețurile de la raft.
Perspective pentru prețul la cacao în 2026 și 2027
Perspectivele pentru perioada următoare sunt mai favorabile. Banca Mondială estimează că prețul mediu al cacaoi va scădea la aproximativ 3.800 de dolari pe tonă în 2026, adică la mai puțin de jumătate din media anului 2025. Pentru 2027, este anticipată o ușoară creștere, până la 4.200 de dolari pe tonă. Evoluția sugerează că șocul extrem de preț s-a temperat deja, însă nu indică o revenire la nivelurile de acum câțiva ani. Cacaoa rămâne mai scumpă decât înainte de pandemie, iar producătorii continuă să suporte costuri ridicate în mai multe zone.
Povestea cacaoi arată cât de rapid se poate transforma o problemă locală într-un șoc global de preț. Atunci când o parte decisivă a producției mondiale depinde de o singură regiune, vremea nefavorabilă sau bolile arborilor de cacao pot influența, în câteva luni, atât cotațiile internaționale, cât și prețurile de la raft. În același timp, scăderea prețurilor materiilor prime nu ajunge la consumatori la fel de repede și, cel mai probabil, nu în aceeași proporție.