Rectificarea bugetară ar trebui să fie, în mod normal, un exercițiu de contabilitate: statul verifică ce bani are, ce cheltuieli au apărut între timp și unde trebuie să mute fonduri. Anul acesta, însă, discuția a devenit și una politică. PSD cere o imagine completă a finanțelor publice înainte de aprobarea rectificării, în timp ce liberalii avertizează că cifrele vehiculate de social-democrați nu sunt suficient fundamentate.
Între timp, instituțiile publice au nevoie de bani pentru a funcționa până la sfârșitul anului. Așa că întrebarea nu este doar cine are dreptate în disputa politică, ci și una foarte concretă: ce obligații financiare are statul, ce bani îi mai trebuie și de unde îi poate lua fără să compromită ținta de deficit?
Ce înseamnă, de fapt, „gaura” de 40 de miliarde de lei?
În ultimele zile, cifra de 40 de miliarde de lei a fost folosită în dezbaterea despre situația bugetului. Este important, însă, să vedem de unde vine: suma a fost vehiculată în relatări despre poziția PSD și nu reprezintă, în acest moment, o valoare confirmată oficial de Ministerul Finanțelor.
Social-democrații au cerut clarificări privind facturile neachitate și alte obligații financiare ale statului. În declarațiile sale, Sorin Grindeanu a vorbit despre mai multe categorii de cheltuieli: lucrări executate, dar încă nefacturate, bani necesari funcționării instituțiilor până la finalul anului și sume care trebuie plătite în urma unor hotărâri judecătorești.
Potrivit estimărilor prezentate atunci de liderul PSD, lucrările executate și nefacturate ar reprezenta aproximativ 16 miliarde de lei, necesarul pentru funcționarea statului ar fi de 10-12 miliarde, iar obligațiile aferente unor hotărâri judecătorești ar însuma circa 5 miliarde de lei. Grindeanu a adunat aceste categorii și a afirmat că necesarul depășește 30 de miliarde de lei, scrie Agerpres.
Cifrele sunt prezentate de PSD ca estimări și trebuie verificate în raport cu datele oficiale. În plus, ele descriu categorii diferite de obligații și nevoi de finanțare. Nu toate au neapărat același termen de plată și nici nu înseamnă automat că toate sumele trebuie alocate prin rectificarea bugetară din această săptămână.
Aici este și miza cererii PSD: partidul vrea ca Ministerul Finanțelor să prezinte o situație consolidată, astfel încât Guvernul să știe ce are de plătit și ce resurse îi sunt necesare.
Cele 30 de miliarde și cele 40 de miliarde nu sunt același lucru
O altă cifră importantă a apărut în declarațiile lui Grindeanu: liderul PSD a spus că există o diferență de aproximativ 30 de miliarde de lei între deficitul bugetar calculat în sistem cash și cel raportat potrivit metodologiei europene ESA, pentru primul semestru al anului.
Cele două metode de calcul nu sunt identice. În termeni simpli, deficitul cash urmărește încasările și plățile efective, în timp ce metodologia ESA, folosită la nivel european pentru evaluarea deficitului administrației publice, aplică reguli de contabilitate bazate pe angajamente și pe momentul economic căruia îi aparțin tranzacțiile.
De aceea, cele două rezultate pot fi diferite, diferența trebuie explicată și reconciliată, dar nu poate fi tratată automat ca o sumă de facturi neachitate. Nici nu poate fi adunată pur și simplu cu estimările PSD privind obligațiile de plată, fără să știm dacă există suprapuneri între categorii.
Cu alte cuvinte, cifra de aproximativ 30 de miliarde de lei se referă la diferența dintre două metode de calcul al deficitului. Cifra de 40 de miliarde, invocată separat în dezbaterea politică, este o estimare a unor nevoi și obligații financiare. Până la publicarea unor date detaliate, ele nu trebuie confundate.
Grindeanu i-a cerut ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, să prezinte situația publică a finanțelor țării, inclusiv valoarea facturilor neachitate și a lucrărilor deja executate, dar încă nefacturate.
Ce spune Ministerul Finanțelor?
Alexandru Nazare a anunțat că prima rectificare bugetară ar urma să acopere cheltuielile urgente ale instituțiilor, iar o a doua ajustare este planificată pentru finalul lunii noiembrie. Potrivit acestuia, printre domeniile pentru care trebuie găsite fonduri se numără sănătatea, Ministerul Afacerilor Interne și serviciile de ambulanță.
Ministrul a explicat că ambele rectificări trebuie construite în așa fel încât să fie păstrată ținta de deficit bugetar pentru acest an. Asta înseamnă că Guvernul nu poate răspunde automat tuturor solicitărilor de bani suplimentari: trebuie să stabilească ce cheltuieli sunt urgente, ce resurse sunt disponibile și ce efect au noile alocări asupra deficitului.
"Încercăm să finalizăm astăzi şi să publicăm rectificarea astfel încât să intre mâine în şedinţa de Guvern. E o rectificare importantă, care îşi propune să acopere nevoile esenţiale primare din acest moment, care sunt în special în zona de Sănătate: Ministerul Sănătăţii, Casa de Sănătate, Ministerul Agriculturii, dar să păstreze de asemenea un echilibru foarte important în perspectiva finalizării anului 2026 şi a încadrării României în ţinta de deficit pentru anul 2026, luând în calcul perspectivele de încasare pentru cererile de plată 5 şi 6 la finalul anului. Încercăm să facem aceste lucruri astfel încât să rămânem în echilibru şi detalii suplimentare le veţi avea mâine după şedinţa de Guvern", a spus Nazare, scrie Agerpres.
Nazare spne că ministerele au cerut în total 60 de miliarde de lei, o sumă pe care a descris-o drept foarte mare și pe care România nu și-ar permite să o aloce integral. Cu alte cuvinte, solicitările ministerelor nu sunt echivalente cu suma care va fi aprobată efectiv la rectificare.
Întrebat despre cele 40 de miliarde de lei invocate de PSD, ministrul nu a confirmat această valoare. El a anunțat, în schimb, că Ministerul Finanțelor lucrează la un raport separat pentru a răspunde solicitărilor de clarificare a situației bugetare.
De unde pot veni banii pentru rectificare?
Rectificarea bugetară nu înseamnă că statul găsește automat bani noi. În principal, Guvernul actualizează estimările de venituri și cheltuieli și redistribuie fondurile în funcție de necesități.
Dacă unele instituții au cheltuit mai puțin decât era prevăzut, o parte dintre fonduri poate fi redirecționată către domeniile unde există urgențe. Dacă veniturile bugetare evoluează diferit față de estimările inițiale, și acest lucru poate influența calculele. Tototadă, orice alocare suplimentară trebuie analizată în raport cu veniturile disponibile și cu ținta de deficit.
Există și obligații care necesită o abordare distinctă. Nazare a menționat anterior presiuni legate de decontările pentru compensarea prețurilor la energie și de plata unor hotărâri judecătorești. În cazul unor asemenea sume, nu este suficient ca Guvernul să le recunoască existența: trebuie să stabilească și calendarul plăților, precum și modul în care acestea pot fi gestionate fără să destabilizeze planul fiscal.
În plus, România trebuie să țină cont de fondurile europene și de proiectele care trebuie finalizate pentru a putea beneficia de finanțare. Întârzierile pot genera presiuni suplimentare asupra bugetului național, mai ales atunci când anumite cheltuieli nu mai pot fi acoperite din sursele europene planificate.
Ce urmează?
Prima rectificare este programată pentru finalul lunii octombrie, iar a doua este prevăzută pentru sfârșitul lunii noiembrie.
În paralel, rămâne de văzut când va fi publicat raportul promis de Ministerul Finanțelor și ce informații va conține. Pentru a lămuri disputa, documentul ar trebui să ofere o imagine cât mai clară asupra obligațiilor de plată, a facturilor restante, a lucrărilor executate și nefacturate și a diferențelor dintre indicatorii bugetari.
La fel de important este ca datele să permită separarea sumelor deja incluse în evidențele bugetare de cele care reprezintă angajamente viitoare sau estimări ale unor necesități. Numai astfel poate fi evitată dubla numărare a unor obligații și poate fi evaluat necesarul real de finanțare.
Ce știm și ce rămâne de clarificat
Știm că ministerele au solicitat fonduri suplimentare importante, că există cheltuieli urgente de acoperit și că Ministerul Finanțelor pregătește două rectificări bugetare. Știm și că PSD cere o prezentare publică a situației financiare, inclusiv a facturilor neachitate și a lucrărilor executate, dar nefacturate.
Nu știm însă, din informațiile oficiale publicate până acum, dacă estimarea de 40 de miliarde de lei avansată în spațiul politic reflectă integral obligații neachitate, ce parte din aceste obligații trebuie plătită până la sfârșitul anului și în ce măsură ele sunt deja surprinse în datele bugetare. Nici diferența de aproximativ 30 de miliarde de lei dintre deficitul cash și cel ESA nu răspunde singură acestor întrebări.
În cele din urmă, rectificarea nu este doar o dispută despre cine a lăsat bugetul într-o situație mai grea. Este un test al capacității Guvernului de a prezenta date verificabile și de a prioritiza cheltuielile fără să compromită țintele fiscale.
