Adrian Codirlaşu: Cea mai îngrijorătoare ştire de la începutul anului
„Am fi norocoşi dacă avem o creştere economică de 0,5% anul ăsta. Sunt şanse mari să fie un mic minus pe tot anul şi să avem recesiune, nu doar tehnică. Cifrele mi s-au părut extraordinare. Am citit de vreo trei ori comunicatul INS să văd chiar e minus 9,1 la consum. Asta mi se pare cea mai îngrijorătoare ştire de la începutul anului. Primul trimestru e posibil să fie cu minus.
Mă rog, dacă ne uităm la Q3 vs Q2, e minus 0,1 şi din ajustarea sezonieră se poate face la un 0 sau un plus mic, dar probabil să avem un minus în Q1 vs Q4 anul trecut. Dar tot recesiune tehnică o să fie", a spus Adrian Codirlaşu, la dezbaterea "Cât de vulnerabili suntem la crizele geopolitice", organizată de Asociaţia CFA România, potrivit Agerpres.
Adrian Codirlaşu: Este posibil să vedem o scădere a consumului şi în perioada următoare
"Avem în ianuarie această scădere de consum care este spectaculoasă. Vedem februarie şi martie. Părerea mea, în martie o să fie iarăşi un şoc pe consum având în vedere situaţia. Avem atât creşterea preţului combustibilului deocamdată, dar şi aversiune la risc care va genera prudenţă în a cheltui. Deci, în martie ar trebui să vedem pe date din nou un şoc negativ. În februarie poate o să avem o uşoară revenire, după care iarăşi o scădere în martie a consumului", a precizat Codirlaşu.
Întrebat când am putea avea primele indicii cu privire la intrarea în recesiune, el a afirmat că evoluţia PIB prin primul trimestru din acest an poate da o indicaţie.
"Este necesar să avem datele din trimestru I, de creştere economică. Dacă o să avem un minus faţă de trimestru I din anul trecut, mergem probabil către o uşoară recesiune", a mai spus Adrian Codirlaşu.
- Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceeaşi lună a anului anterior, a scăzut atât ca serie brută cu 9,1%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informaţiilor Institutului Naţional de Statistică (INS) date miercuri publicităţii.
- Astfel, scăderea cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a fost cauzată de declinul înregistrat la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,9%).
Principalele repere ale bugetului pentru 2026 punctate de Alexandru Nazare
- Spațiul fiscal pentru un nou record al investițiilor publice, care vor susține întreaga economie – peste 163 de miliarde de lei (peste 8% din PIB), cu aproximativ 25,6 de miliarde de lei mai mult decât în 2025.
- Deficit bugetar estimat la 6,2% din PIB, cu o traiectorie de reducere la 5,1% în 2027.
- Venituri bugetare de aproximativ 736,5 de miliarde se lei, în creștere cu 20,2% față de anul trecut, susținute de o colectare mai bună și de digitalizarea ANAF.
- Peste 110 de miliarde de lei din fonduri europene pentru investiții, cu peste 40% mai mult decât în 2025.
- 86,4 de miliarde de lei pentru comunitățile locale, cu 7,4 de miliarde de lei mai mult decât în 2025.
Bugetul include și programe importante pentru sprijin social și educație:
- 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor.
- 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă Sănătoasă” în școli.
- 15,48 de miliarde de lei pentru servicii sociale destinate copiilor și persoanelor cu dizabilități.
