Care este situația de pe piața carburanților la început de septembrie 2026 în România
„În ceea ce privește carburanții, sigur că și aici situația se anunță a fi una dificilă și ușor greu de prognozat, pentru că, dacă pe electricitate și pe gaz natural mai avem unele marje, dar depindem de prețurile europene, de piața europeană, în ceea ce privește carburanții, aici marja noastră este cu atât mai mică, pentru că, în ceea ce privește producția de petrol internă, se asigură doar o mică parte din funcționarea rafinăriei OMV Petrom. În rest, Petromidia funcționează cu petrol din import și, în plus, față de ce producem în România, pe partea de motorină avem nevoie de cantități importate de import”, a pus Bușoi.
„Prețurile se mențin ridicate, atât în ceea ce privește barilul, cât și în ceea ce privește indicele Platts al produselor finale (prețul de referință internațional pentru produsele petroliere rafinate – benzină și motorină, n.r.). Urmărim, alături de ANAF, Consiliul Concurenței și ANPC, tot ceea ce se întâmplă în piață, ca să ne asigurăm că vorbim de comportamente corecte, că vorbim de situații în care nu se speculează aceste prețuri mari și aceste fluctuații care sunt la nivel internațional. Ministerul de Finanțe a implementat acea prevedere legislativă care obligă la o reducere a accizei. Inițial a fost 20%, apoi s-a atins nivelul maxim de 25%”, a afirmat Bușoi.
Oficialul din Ministerul Energiei a admis că efectul acestor măsuri „este unul mic, în ceea ce privește prețul final”.
„Efectul este, într-adevăr, unul mic în ceea ce privește prețul final, dar evident generează o anumită scădere a veniturilor, fără să pună în pericol prognozele. În ceea ce privește prognozarea veniturilor ANAF, ele erau făcute la o anumită cotație și atunci de asta s-a și găsit această soluție, fără să punem în pericol veniturile bugetare deja prognozate. Nu știu dacă Ministerul de Finanțe a luat în discuție vreo extindere și la benzină. Sunt unele propuneri în spațiul public legate de un sprijin dedicat către agricultori și transportatori. Oricum, Guvernul României nu poate recurge la Ordonanțe de Urgență”, a adăugat secretarul de stat.
„Pot fi inițiative parlamentare în regim de urgență. Nu avem cunoștință despre o astfel de inițiativă în Parlamentul României. Sesiunea parlamentară de toamnă tocmai a reînceput. Dacă vor fi astfel de inițiative, Ministerul Energiei va participa la fundamentarea unui punct de vedere și la unele sugestii pentru Parlamentul României”, a susținut Cristian Bușoi. Reprezentanții autorităților din sectorul energiei s-au reunit marți, la sediul Transelectrica, în cadrul ședinței Comandamentului Energetic.
Prețul petrolului continuă să crească pe fondul neliniștii din Orientul Mijlociu
Cotaţiile ţiţeiului au urcat miercuri, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu şi al atacurilor Houthi, sporind temerile privind fluxurile de petrol din regiune, transmite Reuters, conform Agerpres. La ora 17:21 GMT pe 9 septembrie, cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului, referinţa globală, a urcat cu 2,15 dolari, sau 2,2%, ajungând la 100,07 dolari, în timp ce preţul barilului de petrol 'light sweet crude' a crescut cu 1,70 dolari, la 94,73 dolari.
Este pentru prima dată din 27 iulie când cotaţia barilului de petrol Brent depăşeşte pragul simbolic de 100 dolari. Preţul petrolului creşte pe măsură ce speranţele pentru o rezolvare permanentă a conflictului din Orientul Mijlociu se risipesc. Autorităţile saudite au anunţat marţi întreruperea operaţiunilor la unele instalaţii energetice după atacuri ale grupării yemenite Houthi, care au rănit peste 70 de oameni în Arabia Saudită.
Coaliţia condusă de saudiţi împotriva grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului, afirmase anterior că loviturile în Arabia Saudită au rănit cel puţin 73 de oameni în sudul regatului, la Abha, Khamis Mushait, Jazan şi Najran, şi avertizase că "va lua toate măsurile operaţionale necesare pentru descurajarea acestei miliţii teroriste".
Colonelul Turki al-Malki din cadrul coaliţiei a difuzat pe platforma X un mesaj în care avertizează că va urma o reacţie fermă la cea mai recentă reluare a ostilităţilor şi că ultima escaladare împotriva Arabiei Saudite, lider de facto al OPEC (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol), este "periculoasă".
Rebelii Houthi, care controlează cele mai populate regiuni din Yemen şi mare parte din nordul teritoriului ţării, lansează atacuri asupra regatului saudit din iulie, când au declarat o blocadă navală; ei au lovit de mai multe ori nave în Marea Roşie.
Cotidianul Financial Times, preluat de Reuters, a informat luni că instalaţiile petroliere de la Jazan ale companiei Aramco au fost lovite din nou, daunele fiind în curs de evaluare. Din ce în ce mai multe bănci, inclusiv Goldman Sachs, Bank of America şi HSBC, au revizuit în creştere în ultimele zile previziunile privind cotaţiile ţiţeiului.
Anul acesta cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu peste 60%, în timp ce produsele petroliere rafinate, cum ar fi motorina, au crescut chiar mai mult, în condiţiile în care războiul din Iran a afectat masiv activitatea de extragere a ţiţeiului în Orientul Mijlociu.
Şi preţurile gazelor naturale în Europa au urcat miercuri, pentru a patra zi consecutiv, după recentele atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, o rută majoră pentru transportul petrolului, gazelor naturale lichefiate (GNL) şi îngrăşăminte.
Problemele la furnizarea cu motorină vor continua pe timpul iernii. Cotația la diesel, nivel record în SUA
Aprovizionarea globală cu motorină se va confrunta cu probleme până la începutul anului următor, din cauza lipsei capacităţilor de rafinare disponibile, a deciziei Rusiei de a interzice exporturile de motorină, precum şi a apropierii momentului de vârf de cerere din timpul iernii, au declarat, pentru Reuters, mai mulţi directori din industria petrolieră. Războaiele din Ucraina şi Iran au afectat rafinăriile din Rusia şi Orientul Mijlociu, împingând marjele la motorină la niveluri record în Europa şi SUA, reducând în acelaşi timp livrările de ţiţei către Asia.
"Există într-adevăr o lipsă de produse petroliere, deoarece ne lipsesc două milioane de barili pe zi din Rusia şi aproape două milioane de barili pe zi din Orientul Mijlociu", a afirmat directorul general de la Vitol, Russell Hardy, la conferinţa Asia-Pacific Petroleum Conference.
Potrivit lui Hardy, situaţia în aprovizionarea cu ţiţei este mai bună decât cea referitoare la produse rafinate, deoarece Orientul Mijlociu exportă zilnic aproximativ 9 milioane de barili de ţiţei şi doar un milion de barili de produse rafinate.
"Încă nu avem suficiente capacităţi de rafinare pentru a contracara aceste lipsuri. Continuăm să consumăm din surplusul existent în întreaga lume şi suntem practic la sfârşitul stocurilor noastre", a avertizat Russell Hardy. La rândul său, Mark Senn, vicepreşedinte la Phillips 66, a spus că majoritatea rafinăriilor din SUA funcţionează deja la capacitate maximă.
"Când te aştepţi la un sezon de iarnă în care stocurile de motorină vor fi destul de deficitare, te pregăteşti pentru un context în care această situaţie tensionată ar putea continua pe acele pieţe", a susţinut Mark Senn. Preţurile motorinei au atins un nivel record în SUA la sfârşitul săptămânii trecute, în timp ce spread-urile la motorină, un indicator al profitabilităţii rafinăriilor, a atins un nivel record de 108,02 dolari pe baril miercuri.
Directorul general de la Vitol, Russell Hardy, a declarat că preţurile ridicate şi lipsa livrărilor disponibile de combustibili ar urma să reducă cererea globală de petrol cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi în 2026 faţă de 2025. Hardy a adăugat că diferenţa dintre importurile de ţiţei ale Chinei în 2025 şi 2026, de 5 până la 6 milioane de barili pe zi, este una nesustenabilă şi că se aşteaptă ca aceasta să se reducă spre sfârşitul anului, astfel încât China să aibă suficient combustibil pentru iarnă.
Preţul motorinei la pompă a atins, vineri, un nou maxim istoric în SUA, unde un galon (3,8 litri) de motorină se vindea cu 5,85 dolari (5 euro), conform datelor de la Asociaţia Americană a Automobilului (AAA), transmite AFP.
Precedentul record a fost stabilit în luna iunie 2022, când motorina a atins un preţ mediu de aproape 5,82 dolari pe galon, la câteva luni după începerea războiului din Ucraina şi impunerea de sancţiuni împotriva Rusiei, un important producător de petrol.
În acest an, preţurile la energie au crescut vertiginos după ce Statele Unite au lansat un război împotriva Iranului, Teheranul ripostând prin blocarea Strâmtorii Ormuz, o importantă rută maritimă pentru transportul hidrocarburilor.
La benzinăriile americane, preţul benzinei obişnuite a crescut din nou în ultima perioadă, ajungând la o medie de 4,15 dolari pe galon. Acest preţ este, deocamdată, sub maximul istoric pentru acest produs, 5,05 dolari per galon, atins tot în 2022, potrivit AA.
Războiul din Orientul Mijlociu pune presiune asupra Executivului de la Washington, cu câteva luni înainte de alegerile de la jumătatea mandatului. Preşedintele Donald Trump a făcut din îmbunătăţirea puterii de cumpărare una dintre priorităţile sale în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2024, pe care le-a şi câştigat.
Înainte ca SUA şi Israelul să lanseze războiul împotriva Iranului la sfârşitul lunii februarie, preţul mediu la nivel naţional în SUA pentru un galon de motorină era de aproximativ 3,76 dolari, potrivit AAA. Preţurile au crescut rapid pe măsură ce costul ţiţeiului, principalul ingredient al motorinei, precum şi al benzinei, a crescut vertiginos pe fondul întreruperilor lanţurilor de aprovizionare şi al reducerilor de producţie în Orientul Mijlociu.
