Cum am ajuns aici? Un fost șef de Finanțe spune că Ministerul a fost lăsat pe dinafară

Marcel Boloș a fost ministru de Finanțe în Guvernul Ciolacu/Ciucu, perioadă în care a fost implementat sistemul e-Factura al ANAF, ceea ce a dus la o creștere a colectării la buget. În același timp, el s-a confruntat cu dispute publice, inclusiv cu primarii, în contextul unor reduceri bugetare, celebra discuție despre hârtia igienică fiind doar un exemplu. Tot el a negociat cu Comisia Europeană un termen de șapte ani pentru reducerea treptată a deficitului bugetar.

Totuși, în mandatul său, deficitul bugetar al României a crescut semnificativ, în special din cauza cheltuielilor generate de promisiunile electorale. Sub conducerea sa a fost adoptată și controversata „ordonanță trenuleț”, care a adunat într-un singur act legislativ o serie de majorări și derogări fiscale.

De ce a explodat deficitul?

Statul a pornit anul 2024 cu un plan bugetar clar, venituri și cheltuieli echilibrate, astfel încât deficitul să rămână sub control, explică fostul ministru. Însă, pe parcursul anului, au fost adoptate măsuri politice cu impact bugetar major: recalcularea pensiilor, majorări salariale, extinderea investițiilor și noi obligații în domeniul sănătății. Toate acestea, susține el, nu aveau acoperire financiară prealabilă.

„Ce am învățat în această perioadă? Că a tăcea și rezolva problemele nu este o soluție! Ministerul Finanțelor nu a luat nicio decizie de majorare a cheltuielilor. Dar, când ele au fost aprobate, responsabilitatea a venit aici: să se găsească sursele de finanțare, să nu întârzie plățile, să nu se oprească salariile, pensiile, spitalele, șantierele”, a scris Marcel Boloș pe Facebook.

Principalele motive pentru care a crescut deficitul bugetar?

• Avertismente ignorate: Ministerul Finanțelor a informat lunar, din septembrie 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar
• Ministrul Finanțelor a transmis informări repetate către prim-ministru, liderii coaliției, Guvern, Senat și Administrația Prezidențială privind efectele creșterii accelerate a cheltuielilor publice.
• Ministerul Finanțelor nu a inițiat cheltuieli suplimentare în 2024, dar a fost nevoit să asigure finanțarea acestora
• Toate actele normative care au dus la majorarea cheltuielilor au venit din alte zone ale executivului. Ministerul a informat asupra riscurilor și a avizat cu observații, dar a fost obligat să susțină financiar deciziile deja aprobate.
• Reforma pensiilor, cu un impact de peste 30 miliarde lei anual, nu a fost dublată de reforma fiscală
• Deși jalonul PNRR impunea ca reforma pensiilor să fie implementată deodată cu reforma fiscală, decizia politică a fost de a adopta doar creșterile de cheltuieli.
• Pensiile recalculate au avut un impact de 10 miliarde lei doar în ultimele patru luni din 2023
• Reforma sistemului de pensii a intrat în vigoare la 1 septembrie, cu un impact bugetar anual estimat la 33 miliarde lei, dintre care 10 miliarde au afectat direct bugetul anului 2023.
• Creșteri salariale nebugetate în sectorul public: impact de peste 19 miliarde lei în 2024
• Măsurile adoptate pe fondul grevelor din primăvara anului 2024 au vizat toate categoriile bugetare: profesori, medici, magistrați, polițiști, funcționari, fără să existe o sursă bugetată în prealabil.
• Cheltuielile din sănătate au crescut cu 12,5 miliarde lei după intrarea în vigoare a noului contract-cadru
• Bugetul alocat sănătății a fost depășit încă din septembrie 2024, fiind necesară suplimentarea urgentă pentru asigurarea serviciilor medicale de bază, fără ca impactul financiar să fie evidențiat în mod oficial.
• Investiții peste buget: cheltuieli suplimentare de 19,1 miliarde lei din fonduri europene și naționale