Florin Manole, Ministrul Muncii susține că, în ultimii ani, nu au fost aduși niciodată 100.000 de muncitori străini în decursul a 12 luni, cu toate că recunoaște că acest lucru s-a întâmplat tot din cauza proceselor birocratice îngreunate de aducere a lor în țară.
„Da, avem contingent de 100.000. Știu că mulți dintre dumneavoastră cer să continuăm cu această cifră și anul viitor, sau chiar să fie un contingent mai mare, dar din suta aia de mii, niciodată, în ultimii ani, cel puțin, nu am avut 100.000 de lucrători care chiar au venit și au lucrat aici. Asta înseamnă că noi, ca stat (nu mediul privat sau partenerii sociali), avem de reglementat mult mai bine acest domeniu, avem de identificat și de transpus în legislație garanții pentru lucrători, de adus clarificări în legislație, pentru ca aceia dintre cei care plasează forța de muncă în România, care sunt onești, serioși și cinstiți, să nu aibă parte de concurență neloială din partea unor agenții”, a declarat Florin Manole, Ministrul Muncii, la o conferință pe tema migrației”, organizată de Consiliul Economic și Social (CES).
Reamintim că pentru anul 2025, Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini, însă datele centralizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) arată că, până pe 22 octombrie, de pildă, au fost depuse peste 230.885 de cereri de avize de angajare, aproape triplu față de limita stabilită prin hotărâre de guvern. Până în luna octombrie 2025, IGI a emis 78.016 avize de muncă, restul cererilor fiind în așteptare din lipsă de contingent sau din cauza întârzierilor generate de reanalizarea dosarelor respinse la începutul anului.
PIFM atrăgea anterior atenția că, pentru anul 2026, evoluția pieței și datele actuale arată o nevoie semnificativ mai mare de muncitori străini decât cea stabilită prin contingentul pentru 2025. Potrivit organizației, România are nevoie de o politică flexibilă, adaptată condițiilor economice, care să permită suplimentarea rapidă a forței de muncă în cazul în care contingentul aprobat este epuizat.
„Pentru angajatorii români ar fi de mare ajutor să fie procesul mai scurt, pentru că acum durează 12 luni. Ori în condițiile în care mediul economic vine cu incertitudinile lui, cu criza în care ne adâncim, peste un an noi nu știm ce o să se întâmple. Deci chestia asta crește și mai mult gradul de incertitudine, de impredictibilitate. Și atunci măcar pe partea asta să avem stabilitate, căci dacă firmele au nevoie de angajați, au nevoie acum, nu peste un an”, a spus anterior pentru Wall-Street.ro Romulus Badea, președintele Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM).
Din ce țări provin cei mai mulți muncitori care lucrează în România
Creșterea rapidă a cererii de forță de muncă în domenii precum construcții, producție, HoReCa și servicii îi determină deja de tot mai mulți ani pe angajatori să apeleze la angajați de pe piețe asiatice, pe fondul lipsei acute de resurse umane locale. În perceția străinilor din Asia de Sud și de Sud-Est care își caută un job în Europa, România a devenit o destinație mai sigură comparativ cu alte țări, chiar dacă salariile sunt mai mici comparativ cu Vestul Europei.
În 2024, potrivit datelor de la CES, furnizate în studiul „Migrația cetățenilor din țări terțe în România: integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă”, topul țărilor de origine a muncitorilor străini care au ajuns să muncească în România (raportându-ne la permisele de muncă eliberate) sunt:
- Nepal (45.802 permise de muncă eliberate)
- Sri Lanka (22.559 de permise de muncă eliberate)
- Turcia (18.150 de permise de muncă eliberate)
- India (12.995 de permise de muncă eliberate)
„Economia românească are nevoie, în continuare, de aducerea de forţă de muncă din ţări terţe non-UE, întrucât angajarea lucrătorilor străini susţine profitabilitatea afacerilor şi plata unor taxe la bugetul de stat. Totodată, sunt necesare reglementări pentru persoanele juridice care asigură importul de forţă de muncă, digitalizarea întregului proces, precum şi colaborarea între instituţiile responsabile, partenerii sociali, patronate, sindicate şi ONG-uri”, a declarat Sterică Fudulea, președintele CES.
Cu ce probleme se confruntă angajații străini care muncesc în România. Soluțiile propuse
93% din forța activă de muncă din rândul cetățenilor străini este alcătuită din migranți cu vârste cuprinse între 18-64 de ani care contribuie direct la economie, mai arată datele sursei citate. Președintele CES a explicat, însă, că trebuie avut în vedere faptul că migranţii au dificultăţi în dovedirea pregătirii profesionale, competenţe şi cunoştinţe lingvistice reduse şi, în plus, există diferenţe culturale semnificative între ţara de origine şi cea de destinaţie.
O altă vulnerabilitate a muncitorilor străini este lipsa de informare cu privire la drepturile şi obligaţiile lor. Sterică Fudulea a prezentat şi câteva din soluţiile propuse în baza studiului realizat la nivelul CES.
Printre principalele provocări semnalate se află riscurile de xenofobie şi discriminare, nerespectarea legislaţiei muncii şi a standardelor internaţionale privind protecţia lucrătorilor, precum şi dificultăţi legate de pregătirea profesională şi retenţia forţei de muncă străine, în ciuda costurilor ridicate implicate. În ceea ce priveşte soluţiile, sunt propuse măsuri precum sprijinirea centrelor de consiliere, mediere culturală şi asistenţă juridică pentru lucrătorii migranţi, intensificarea acţiunilor de control şi îmbunătăţirea cooperării interinstituţionale, digitalizarea întregului proces de recrutare a forţei de muncă, campanii multilingve de informare şi crearea unor canale sigure şi confidenţiale de raportare a abuzurilor şi încheierea unor acorduri între România şi statele de provenienţă a lucrătorilor
„Cooperarea interinstituţională este de prim interes (...), digitalizarea procesului de recrutare şi stabilirea unui mecanism care ar spori transparenţa şi ar limita rolul intermediarilor abuzivi. Digitalizarea întregului proces cred că este cea mai la îndemână soluţie şi cea mai dorită soluţie în ceea ce înseamnă procesul de aducere de forţă de muncă străină. Crearea de canale sigure şi confidenţiale de raportare, care să permită sesizarea abuzurilor fără teama de represalii. Am mai discutat la un moment dat de un concept care se cheamă 'one stop shop', cred că şi aici ar fi acelaşi mecanism care poate fi implementat. (...) Campanii multilingvistice de informare şi încheierea unor acorduri între România şi statele de provenienţă a muncitorilor", a declarat Fudulea.
