“Am avut, lunar, solicitări pentru aproximativ 1.000 de muncitori non-UE”
Melania Pop, Managing Director în cadrul International Work Finder, susține că România nu are suficienți muncitori disponibili pentru a acoperi nevoile actuale ale economiei.
"Vorbim deja de peste 148.000 de lucrători non - UE activi în România, ceea ce arată dimensiunea acestui fenomen și dependența reală a unor industrii de această resursă. Doar noi am adus peste 25.000 de muncitori non-UE, pentru industrii precum retail și depozite, logistică, reciclare, producție, HoReCa sau automotive.
Din volumul nostru de activitate, la International Work Finder, vedem constant această nevoie. Anul trecut, de exemplu, am avut, lunar, solicitări pentru aproximativ 1.000 de muncitori non-UE, iar tendința se menține și în prezent", a explicat aceasta.
“Companiile cu care lucrăm nu aleg forța de muncă non-UE pentru că ar fi mai ieftină”
Interlocutoarea Wall-Street a infirmat și ideea vehiculată de multe ori în câmpul muncii cu privire la costurile mici ale muncitorilor străini aduși în țara noastră pentru diverse munci, unde România are deficit de angajați.
"În ceea ce privește ideea că forța de muncă non-UE ar fi mai convenabilă, aș vrea să demontez acest mit. Lucrăm cu peste 1.000 de companii din România și pot spune cu siguranță că ele nu aleg forța de muncă non-UE pentru că ar fi mai ieftină.
Motivul real este că, în multe cazuri, nu există suficienți candidați locali disponibili sau interesați pentru anumite tipuri de roluri, fie că vorbim despre muncă în afara marilor orașe, despre programe de lucru solicitante, despre condiții grele sau mai puțin dezirabile."
“Un angajator care aduce muncitori non-UE are nevoie de stabilitate în poziții mai puțin dezirabile”
Melania Pop susține că muncitorii români nu sunt interesați de toate posturile disponibile pe piața muncii.
"Este un semn de evoluție, pentru că ei se califică și tind spre poziții de coordonare sau care necesită abilități mai stricte. Un angajator care aduce muncitori non-UE o va face fiindcă are nevoie de stabilitate în poziții mai puțin dezirabile, iar dacă aduci oamenii potriviți și îi integrezi corect, obții atât această stabilitate, cât și retenție pe termen lung.
Noi, de exemplu, avem o rată de retenție ridicată, peste 98% dintre lucrători rămân la același angajator minimum doi ani. Acest lucru se traduce în echipe stabile și predictibilitate pentru angajatori. Avem inclusiv cazuri de angajați care lucrează de 6–7 ani pentru același angajator din România", a conchis interlocutoarea Wall-Street.
Platformă unică naţională prin care Guvernul va gestiona angajarea muncitorilor străini în România
Ioana Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, a precizat că cele mai importante prevederi ale acestei ordonanţe de guvern privesc crearea unei platforme, workinginromaniagov.ro, o platformă unică naţională prin care guvernul va gestiona transparent, sigur şi digitalizat, accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România.
”Această platformă va fi gestionată de MAI pe hub MAI.gov. Este introdusă lista ocupaţiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de guvern şi actualizată semestrial, pe baza datelor ANOFM şi INS şi a consultării partenerilor sociali.
Va fi instituit un depozit financiar, un mecanism obligatoriu de protecţie preventivă care garantează acoperirea costurilor aferente repatrierii, sprijinului acordat lucrătorilor aflaţi în situaţii de risc şi executării amenzilor contravenţionale aplicate agenţiilor de plasare care nu-şi îndeplinesc obligaţiile legale”, a subliniat Ioana Dogioiu.
Procedurile de angajare iniţiate doar pentru ocupaţiile incluse în lista ocupaţiilor deficitare
Ioana Dogioiu a punctat că locurile de muncă trebuie ocupate cu prioritate de muncitorii disponibili în ţară, pe piaţa internă, iar apelul la forţa de muncă din exterior se va face justificat şi controlat.
”Sigur, este şi vorba de funcţionarea corectă a economiei, pentru că angajatorii care doresc să încadreze în muncă străini trebuie să se înregistreze, cum spuneam, în acea platformă electronică, iar autorităţile competente pot verifica datele din acea platformă.
Avem o reducere a riscului de concurenţă neloială şi de abuz pe piaţa muncii. Este lovită în mod direct intermedierea abuzivă. Deci este un act normativ important şi care aduce ordine într-un domeniu în care anumite perturbaţii au creat de-a lungul timpului multiple probleme”, a menţionat Dogioiu.
148.272 de străini, în 2025, în România
Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), solicitate de International Work Finder, România înregistrează 148.272 de străini cu drept de ședere temporară valid la începutul anului 2025.
În aceeași perioadă, 2.510 permise de ședere au fost anulate sau respinse, reflectând o activitate intensă de verificare a legalității muncii și șederii în țară a muncitorilor străini.
