Nu neapărat pentru a vedea cât este ora. Telefonul face deja asta. Îl caută pentru design, pentru mecanism, pentru poveste și, uneori, pentru liniștea de a nu mai primi încă o notificare pe încheietură.
„Anul acesta am observat mai ales tineri care vor să scape de ceasul conectat”, spune Ion Schiau (foto), antreprenorul din spatele Albini Prassa, cu o experiență de peste două decenii în industria orologeră.
El recunoaște că a încercat la rândul său un smartwatch, dar ideea de a-l încărca zilnic a devenit repede obositoare. Diferența dintre cele două lumi este simplă: un dispozitiv conectat poate deveni depășit în câțiva ani, în timp ce un ceas mecanic bine întreținut poate funcționa după 50 sau chiar 100 de ani. Poate ajunge, la propriu, la copii și nepoți.
Un ceas nu trebuie cumpărat pentru că „așa se poartă”
Piața românească a evoluat mult în ultimii 20 de ani. Clienții vin mai informați, citesc despre mecanisme, colecții și branduri și, de multe ori, intră în magazin cu opinii deja bine conturate.
Internetul a crescut considerabil accesul la informație, dar a creat și un paradox: oamenii știu mai multe despre ceasuri, însă pot deveni captivi în jurul câtorva nume asociate cu statutul social.
Una dintre cele mai frecvente întrebări este: „Ce ceas trebuie să cumpăr?”.
Răspunsul specialistului este direct: nu trebuie să cumperi nimic.
„Trebuie să alegi ce îți place, ce îți face plăcere. Nu totul este speculă și nu totul este investiție”, explică el.
Un ceas poate fi cumpărat pentru design, pentru legătura cu un anumit moment al vieții sau pur și simplu pentru bucuria de a-l purta. La fel cum o bijuterie sau o geantă nu trebuie privite automat ca investiții, nici fiecare ceas nu se va aprecia în timp.
De altfel, cele mai multe achiziții realizate în magazin se situează sub pragul de 5.000 de lei. Există și clienți care aleg piese de 10.000-20.000 de euro, dar acestea sunt mai degrabă excepții decât regula.
Alegerea nu începe cu bugetul
Atunci când un client nu știe exact ce își dorește, discuția nu începe cu întrebarea „Ce buget aveți?”, ci cu lucruri mult mai personale.
Ce stil vestimentar are? Ce poartă zi de zi? Își dorește un model sport, unul elegant sau un ceas suficient de versatil încât să le facă pe amândouă? Îl atrage o serie limitată, o poveste legată de România sau un design realizat în colaborare cu un artist?
În spatele unui ceas pot exista zeci de astfel de povești. Iar într-o piață în care produsele sunt fotografiate, comparate și cumpărate în câteva clickuri, magazinul fizic încearcă să ofere tocmai ceea ce internetul nu poate reproduce complet: timpul de a vedea, atinge și înțelege produsul.
Uneori, povestea poate transforma o lansare într-un fenomen. O serie Tissot dedicată României și Centenarului, vândută cu aproximativ 2.900 de lei, s-a epuizat în doar câteva weekenduri. Fiecare ceas venea cu un jeton din lemn, iar proiectul a susținut iluminarea a peste 20 de locuințe printr-un program social.
Astăzi, unele dintre acele ceasuri apar pe platformele de revânzare la prețuri de câteva ori mai mari.
Dar valoarea lor nu a fost construită doar de raritate. A existat o poveste reală, recognoscibilă și relevanță pentru public.
Ceasul nu este indestructibil
Un ceas făcut să reziste o viață trebuie totuși îngrijit. Garanțiile diferă de la un brand la altul și se pot întinde, în general, de la doi la cinci ani. În cazul produselor cumpărate prin rețele autorizate, garanția este de regulă internațională.
În același timp, cumpărătorii trebuie să înțeleagă limitele modelului ales. Un ceas pe care scrie că rezistă la 30 de metri nu este automat potrivit pentru înot. Valoarea indică o presiune testată în condiții controlate, nu toate situațiile întâlnite în viața reală.
La fel cum nu ai merge cu un Ferrari pe trasee montane, nu ar trebui să folosești un ceas elegant în activități pentru care nu a fost construit.
În final, adevăratul avantaj al ceasului clasic nu este faptul că arată ora mai bine decât telefonul. Este că îmbătrânește alături de proprietar, adună urme, amintiri și emoție.
