Prețurile alimentelor diferă considerabil de la o țară europeană la alta
În timp ce în unele state cumpărăturile zilnice reprezintă o cheltuială relativ ușor de suportat, în altele acestea consumă o parte importantă din veniturile familiilor. O analiză publicată de Euronews arată că diferențele pot fi uriașe chiar și pentru produse alimentare de bază, precum pâinea, laptele sau ouăle.
Conform datelor Numbeo de la jumătatea anului 2026, Elveția este cea mai scumpă țară europeană pentru cumpărăturile alimentare, în timp ce România ocupă ultimul loc în clasamentul prețurilor din Uniunea Europeană.
România are cele mai ieftine alimente din Uniunea Europeană
Potrivit analizei Euronews, România înregistrează un indice al prețurilor alimentare de 66,7 puncte, în condițiile în care media Uniunii Europene este stabilită la 100 de puncte.
Acest lucru înseamnă că alimentele din România sunt, în medie, cu 33,3% mai ieftine decât cele din restul Uniunii Europene, raportat la nivelul mediu al prețurilor. Pentru a ilustra diferențele, un coș de cumpărături care ar costa 100 de euro la nivelul mediu al UE ar avea un cost echivalent de 66,70 euro în România, potrivit indicelui utilizat în analiză.
România nu este însă cea mai ieftină țară din întreaga Europă. Republica Moldova și Macedonia de Nord înregistrează niveluri și mai reduse ale prețurilor. În Republica Moldova, indicele este de 57,2 puncte, iar în Macedonia de Nord ajunge la 59,8 puncte.
Și alte state din Europa de Est și Balcani se situează sub media europeană, printre acestea numărându-se Bosnia și Herțegovina și Serbia.
Unde sunt cele mai scumpe alimente din Europa în 2026
La polul opus se află Elveția, unde indicele prețurilor alimentare ajunge la 189,2 puncte. Prin urmare, cumpărăturile alimentare sunt cu 89,2% mai scumpe decât media Uniunii Europene. Elveția este urmată de Islanda, Norvegia, Luxemburg și Danemarca.
Clasamentul celor mai scumpe cinci țări europene pentru cumpărăturile alimentare arată astfel:
- Elveția - 189,2
- Islanda - 183,6
- Norvegia - 154,4
- Luxemburg - 134,9
- Danemarca - 128,4 (Sursa: Numbeo, date prelucrate de Euronews Business. )
Țările nordice se remarcă prin prețuri ridicate. Finlanda are un indice de 119,7 puncte, iar Suedia de 116,6 puncte, ambele peste media europeană. Dintre marile economii europene analizate, Franța este cea mai scumpă pentru alimente, cu un nivel al prețurilor cu 27,5% peste media UE.
Germania, Italia și Regatul Unit depășesc, de asemenea, media europeană, în timp ce Spania se situează sub aceasta.
Cât costă un coș de cumpărături în România față de alte țări europene
Diferențele devin și mai vizibile atunci când sunt comparate prețurile unor produse alimentare concrete.
Euronews a calculat valoarea unui coș alcătuit din 18 produse, folosind prețurile disponibile în baza de date Numbeo în octombrie 2026. Fiecare produs a fost luat în calcul o singură dată, fără ponderare în funcție de consum.
- Valoarea medie a acestui coș în Uniunea Europeană este de 69,84 euro. În România, aceleași 18 produse costă, în total, aproximativ 45,90 euro.
- În schimb, în Elveția, valoarea coșului ajunge la 137,90 euro, de aproximativ trei ori mai mult decât în România.
Costul coșului de 18 produse
- Elveția - 137,90 euro
- Norvegia - 116,10 euro
- Luxemburg - 99,00 euro
- Franța - 87,40 euro
- Italia - 80,00 euro
- Germania - 75,20 euro
- Regatul Unit - 69,10 euro
- Spania - 63,00 euro
- România - 45,90 euro
Jurnaliștii Euronews au precizat că valorile sunt orientative și provin din comparația realizată de Euronews pe baza Numbeo. Coșul nu reprezintă consumul lunar al unei gospodării.
De ce românii cheltuiesc aproape un sfert din buget pe alimente, deși prețurile sunt mai mici
Poziția României în clasamentul european ascunde un paradox economic. Deși alimentele sunt cele mai ieftine din Uniunea Europeană, gospodăriile românești alocă 23,1% din buget pentru alimente și băuturi nealcoolice, potrivit datelor Eurostat citate de Euronews.
La nivelul Uniunii Europene, ponderea medie a acestor cheltuieli este de 13,6%. Cu alte cuvinte, românii cheltuiesc proporțional mult mai mult din bugetul gospodăriei pentru hrană decât media europeană.
Explicația este legată în principal de diferențele dintre venituri și de puterea de cumpărare. În țările cu salarii mai mari, alimentele pot avea prețuri ridicate, însă populația dispune și de resurse financiare mai consistente.
Mai exact, explică specialiștii, în România - chiar dacă produsele costă mai puțin în termeni nominali - veniturile mai reduse fac ca alimentele să reprezinte o povară mai mare pentru bugetele familiilor.
De ce există diferențe atât de mari între prețurile alimentelor din Europa
Specialiștii citați de Euronews explică diferențele dintre țări prin mai mulți factori economici. Unul dintre cei mai importanți este costul forței de muncă. În statele cu salarii mai mari, costurile suportate de producători, transportatori și comercianți se reflectă în prețul final al produselor.
Transportul alimentelor, funcționarea fabricilor, refrigerarea produselor și activitățile agricole depind de energie. Atunci când combustibilii se scumpesc, aceste costuri pot fi transferate treptat către consumatori.
Diferențele sunt influențate și de taxe, chirii, productivitatea agriculturii, structura pieței de retail și concurența dintre comercianți.
Un exemplu relevant este prețul pâinii. Potrivit datelor Numbeo citate de Euronews, o pâine albă proaspătă de 500 de grame costă aproximativ 3,18 euro în Danemarca, față de 1,02 euro în Bulgaria.
Așadar, același tip de produs poate costa de peste trei ori mai mult într-o țară europeană decât în alta.
Prețurile alimentelor au crescut puternic în ultimii cinci ani
Chiar dacă România se află la finalul clasamentului european al prețurilor nominale, consumatorii au resimțit scumpiri importante în ultimii ani.
Potrivit unei alte analize Euronews, bazate pe date Eurostat, prețurile alimentelor și băuturilor nealcoolice au crescut cu 53% în România între august 2021 și august 2026. Este una dintre cele mai mari creșteri înregistrate în Uniunea Europeană în această perioadă.
La nivelul UE, majorarea medie a fost de 34%, în timp ce Ungaria și Bulgaria au înregistrat creșteri de 57%, respectiv 54%.
Un alt aspect important punctat de jurnaliștii străini este acela că încetinirea inflației nu înseamnă neapărat ieftinirea produselor. Atunci când rata inflației rămâne pozitivă, prețurile continuă să crească, dar într-un ritm mai lent.
Ce arată clasamentul despre puterea de cumpărare a românilor
Datele europene evidențiază diferența dintre prețul unui produs și capacitatea reală a consumatorului de a-l cumpăra. România are cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană, dar și o pondere ridicată a cheltuielilor alimentare în bugetele gospodăriilor.
În țările cu venituri mai mari, un coș de cumpărături poate costa semnificativ mai mult, fără ca acest lucru să însemne neapărat un efort financiar proporțional mai mare.
De aceea, susțin specialiștii economici, pentru a evalua cât de accesibile sunt alimentele într-o țară, prețurile trebuie analizate împreună cu veniturile, puterea de cumpărare și cheltuielile esențiale ale populației.
3,4 tone de alimente, aruncate anual în România. 27% din populație, risc de sărăcie
România aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, echivalentul unui camion plin cu mâncare care ajunge la gunoi în fiecare minut, în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, potrivit Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
"România trăieşte zilnic un paradox dureros: în timp ce peste 27% din populaţie se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, având dificultăţi în a-şi asigura o masă completă zilnic, la nivel naţional aruncăm peste 3,4 milioane de tone de alimente în fiecare an (2022). Statistic, asta înseamnă că un camion plin cu mâncare ajunge la gunoi în fiecare minut", citează Agerpres din comunicatul FBAR.
În realitate, studiile arată că gospodăriile sunt responsabile pentru o parte covârşitoare a cantităţii de hrană aruncată. Cumpărăturile impulsive şi lipsa de organizare duc adesea la pierderea evidenţei produselor din frigider.
