Potrivit Agerpres, care citează oficiali ai CCR, judecătorii constituționali au stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și instanța supremă. Sesizarea formulată de Bolojan a fost respinsă ca neîntemeiată.
Decizia CCR reprezintă un rezultat favorabil poziției instituționale susținute de ÎCCJ, condusă de Lia Savonea. Ea nu trebuie însă confundată cu soluția definitivă din procesul în care instanța supremă cere Guvernului și Ministerului Finanțelor plata restanțelor salariale. ÎCCJ urma să se pronunțe definitiv în acel dosar pe 8 octombrie, după mai multe amânări.
Lia Savonea este președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, cea mai înaltă instanță din România.
Relația sa cu actualul litigiu este una directă, nu doar instituțională. Cererea de chemare în judecată prin care ÎCCJ a solicitat obligarea Guvernului la plata restanțelor salariale este semnată de Lia Savonea, în calitate de președintă a instanței supreme.
ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului și a Ministerului Finanțelor să asigure fondurile necesare plății drepturilor salariale restante ale magistraților.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, aceste drepturi salariale.
Bolojan a contestat intervenția instanțelor în alocarea banilor publici
Ilie Bolojan a sesizat CCR în luna iulie, susținând că instanța de judecată „s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice”.
Premierul interimar argumenta că „puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, respectiv pentru zona de Justiție.
Bolojan mai susținea că o asemenea hotărâre „perturbă direct echilibrul bugetar național” și reprezintă „o ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
Miza indicată de șeful Guvernului este de 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanțe salariale câștigate în instanță.
Penalități de 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere
Hotărârea pronunțată în primă instanță de Curtea de Apel București stabilește și condițiile în care obligațiile ar trebui executate dacă soluția rămâne definitivă.
Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Pentru fiecare zi de întârziere, instanța a stabilit penalități de 1% din suma datorată, echivalentul a 48 de milioane de lei pe zi. Separat, a fost prevăzută și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.
Decizia CCR din 7 octombrie închide, în defavoarea argumentelor formulate de Guvern, disputa constituțională declanșată de Ilie Bolojan. Ea nu transformă însă automat hotărârea Curții de Apel București într-una definitivă, acest lucru depinzând de soluția pronunțată în recursul privind plata efectivă a celor 4,8 miliarde de lei.
