Cum ar fi încercat să obțină documentele românești
Potrivit unui comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la 25 ianuarie 2024, inculpatul ar fi depus, prin intermediul unei persoane neidentificate, la Serviciul de Stare Civilă Sector 6, un certificat de cetățenie contrafăcut. Documentul, care ar fi fost prezentat ca fiind emis de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, atesta în mod fals că acesta era cetățean român.
Scopul era „transcrierea actului de naștere în Registrul Național de Evidență a Populației, atribuirea unui CNP românesc și eliberarea unor acte de stare civilă românești”, potrivit procurorilor.
Ulterior, la 28 februarie 2024, același certificat fals ar fi fost depus, tot prin intermediul unei persoane neidentificate, la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor Sector 6, pentru obținerea unei cărți de identitate.
Două angajate ar fi fost determinate să ateste în fals prezența solicitantului
Anchetatorii susțin că inculpatul a determinat, prin intermediul altor persoane, două angajate ale instituțiilor respective să consemneze în fals, pe cererile depuse, că acesta s-ar fi prezentat personal la sediu pentru solicitarea documentelor.
Mai exact, cele două angajate ar fi atestat că solicitantul „s-ar fi prezentat personal la sediul instituției”, deși, la datele respective, acesta nu se afla pe teritoriul României, potrivit comunicatului.
Documentele care au stat la baza transcrierii certificatului de naștere ar fi fost depuse de persoane „neidentificate până la acest moment”.
Inculpatul a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru uz de fals în formă continuată, instigare la fals intelectual în formă continuată și instigare la fals informatic.
Ce pedeapsă s-a stabilit
În acordul de recunoaștere a vinovăției a fost stabilită o pedeapsă rezultantă de un an și patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei. Termenul de supraveghere este de doi ani și începe de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care se dispune amânarea aplicării pedepsei.
În cauză s-a dispus și anularea documentelor emise de autoritățile române, respectiv certificatul de naștere, cartea de identitate și pașaportul simplu.
Procurorul de caz a trimis acordul de recunoaștere a vinovăției spre judecare Judecătoriei Sectorului 6 București. Înalta Curte precizează că această etapă reprezintă finalizarea anchetei penale și trimiterea acordului la instanță, fără a înlătura prezumția de nevinovăție.
