Pentru public, experiența de cinema începe de cele mai multe ori cu afișul filmului, trailerul și, în final, cu biletul cumpărat de la casă sau online. În spatele acestui traseu aparent simplu stă însă un întreg mecanism de achiziție, negociere, promovare și evaluare comercială, în care distribuitorul are un rol esențial: alege titlurile, discută direct cu studiourile, analizează potențialul de box office și încearcă să găsească locul potrivit pentru fiecare producție într-o piață tot mai fragmentată.
Diana Negescu, director distribuție Vertical Entertainment, spune că cinematograful rămâne un reper de validare pentru orice producție importantă.
„Pe partea de conținut, cinematograful rămâne în continuare acel format premium care dă valoare și greutate unui film. În momentul în care îl ai în cinematograf, știi sigur că merită să fie văzut. Dacă filmul nu ajunge în cinema, nu există”, afirmă ea.
Cum ajung blockbusterele de la Hollywood în mall-urile românești
Vertical Entertainment este unul dintre cei mai mari distribuitori de filme din România, fiind activi pe piață încă din 2014. Compania distribuie conținut pentru lanțurile de cinema din marile orașe, dar și cele din provincie. Sunt aduse lungmetraje produse atât internațional, cât și național.
Din portofoliul Vertical fac parte filmele produse de Warner Bros (regim de exclusivitate), dar și alte studiouri, precum A24, Lionsgate și Film Nation, iar în 2025, compania de distribuție a avut 6 din top 10 filme cu cele mai mari încasări, la nivel național.
Printre aceste titluri se numără:
- „Yellow Tie”, care a fost pe locul 2 în România cu încasări de 13,5 milioane lei,
- „A minecraft movie”, cu 13,3 milioane lei,
- „Căsătoria”, o producție românească, cu 9,4 milioane lei,
- „The Conjuring: Last Rites”, ultimul film din faimoasa serie horror, cu 8,3 milioane lei
- „Cursa”, o altă producție românească, a încheiat topul cu încasări de 8,2 milioane lei.
Anul acesta, Vertical a adus în cinematografe producții precum „Wuthering Heights”, o adaptare a romanului clasic „La răscruce de vânturi”, filmul horror „Mireasa!” și „Băieți de oraș”, o comedie românească, care a generat venituri de 20,3 mil. lei și a ajuns pe primul loc în box-office-ul românesc din 2026.
„«Băieți de oraș» a fost mult, mult peste tot ce am sperat, dar ne bucurăm enorm că există și ne bucurăm enorm de această colaborare cu Mihai Bendeac”, spune Diana Negescu.
Warner Bros a dominat gala premiilor Oscar 2026, devenind cel mai premiat studio într-un singur an, cu 11 categorii adjudecate. „O luptă după alta” a luat titlul de „Cel mai bun film” și alte cinci premii, iar „Sinners” a plecat acasă cu patru statuete, inclusiv „Cel mai bun actor în rol principal”, pentru Michael B. Jordan.
De-a lungul timpului, studioul a distribuit producții legendare, precum franciza „Harry Potter”, „Dunkirk”, „Hobbit” și trilogia „Dune”, iar ultim film este programat să apară pe 18 decembrie 2026.
Care este rolul distribuitorilor de filme
Distribuitorii de filme sunt un intermediar între producătorii filmului și cinematograf. Ei decid ce producții ajung în cinema, când și cum vor fi promovate. Distribuitorii negociază cu studiouri internaționale sau producători independenți pentru a primi dreptul de lansare pe piață.
Diana Negescu este director de distribuție la Vertical Entertainment și președinte al Organizației Distribuitorilor de Opere Audiovizuale din România. Această asociație a fost înființată în 2019 și reprezintă distribuitorii de filme și conținut audiovizual din țară. Din 2023, ODOA este membră a FIAD, mai exact International Federation of Film Distributors’ Associations, organizație care reprezintă interesele distribuitorilor la nivel european și global.
Diana Negescu explică faptul că piața distribuției de film nu se bazează pe o licitație directă, la care participă distribuitorii și studiourile, fiind vorba mai degrabă de negocieri directe și relațiile construite în timp de către profesioniștii din domeniu.
„Nu este vorba doar despre cine dă mai mult, este vorba și despre cine poate să folosească mai bine filmul, să-l valorifice mai bine. Întreaga negociere are și o latură umană. Mergem la piețele de profil, la Cannes, la Los Angeles în noiembrie, unde se achiziționează filmele respective, unde studiourile și distribuitorii se întâlnesc și își prezintă proiectele. Vorbim de relații care au decenii de vechime, iar acestea contează atunci când se stabilește modul de distribuție al filmelor”, spune Negescu.
Distribuitorii se ocupă practic de pregătirea filmelor atunci când acestea ajung în piața unde urmează să fie consumate. Subtitrarea, dublajul, afișele oficiale, localizarea trailerelor, promovarea în media și în social media - acestea sunt doar câteva dintre responsabilitățile distribuitorilor.
De asemenea, firmele de distribuție discută cu fiecare cinematograf, pentru a decide: în câte săli vor rula filmul; câte proiecții pe zi vor fi, în ce orașe va fi disponibil și în ce format (2D, 3D, IMAX, 4DX etc.).
Distribuitorii se ocupă și de buget, strategia de marketing și împărțirea veniturilor.
Veniturile generate de un film se împart între cinema și distribuitor (care, la rândul său, împarte veniturile cu studioul de producție). Un procent de 4% din încasările rezultate din bilete se îndreaptă și către Centrul Național al Cinematografiei (CNC). CNC este o instituție publică din România, în subordinea Ministrului Culturii, care se ocupă de dezvoltarea cinematografiei, finanțarea producției de filme, gestionarea Registrului Cinematografiei și promovarea filmelor românești.
Cât de lungă este ”viața” unul film în cinematograf?
Distribuitorii discută și despre cât timp va rula un film în cinematograf, în funcție de cererea publicului și încasări. Potrivit Dianei Negescu, weekendul în care un film are premiera și primele 10 zile sunt definitorii pentru succesul acestuia. Dacă începutul este unul anevoios, „resuscitarea” acestuia, de către echipa de marketing a companiei de distribuție, este mult mai dificilă.
„Publicul decide dacă filmul stă mult, stă puțin, dacă mai există cerere. Cinematografele au tot interesul să-l mențină cât mai mult”, a mai adăugat Diana.
În mod obișnuit, un film rămâne în cinematografe cel mult două luni, însă anumite blockbusterele, precum a fost cazul recent al „Avatar: Foc și Cenușă”, pot avea un parcurs mult mai lung, de chiar și peste trei luni de zile.
Scumpirile se reflectă și în cinematografe
Colliers, o companie globală de consultanță imobiliară, a publicat recent un raport care arată că românii merg mai des la cinematograf, fiind înregistrate anul trecut creșteri de 10% față de media de venituri dinaintea pandemiei. Diana Negescu contrazice însă aceste date și subliniază că industria de cinema este încă departe de a recupera publicul pierdut în perioada pandemiei.
„2019 a fost anul de vârf, cel mai bun din istorie, după care a venit pandemia. Încet încet am început să ne revenim, dar nu am ajuns nici pe departe la pragul din 2019. 2023 a fost un nou vârf. Pre-pandemie și post-pandemie, cam așa se împart lucrurile la noi. Din 2023 suntem în scădere. Mică, dar suntem în scădere”, menționează Diana Negescu.
În perioada dinaintea pandemiei, au fost înregistrate 15 milioane de admisii de spectatori iar ca valoare se ajunsese la încasări de 400 milioane lei. „În 2023 a fost un vârf cu „Team Building”, cu multe filme românești care au generat venituri foarte mari, după care s-a ajuns la o scădere. Scăderile au venit din apariția platformelor de streaming, din comoditatea oamenilor. Sunt mulți factorii aici pe care îi putem lua în considerare”, explică Diana Negescu.
Raportul Colliers mai arată și că prețurile la bilete s-au scumpit cu 60% față de perioada dinaintea pandemiei. Scumpirile sunt confirmate de către reprezentanta Vertical Entertainment, care subliniază totodată faptul că acestea au propulsat România în topul țărilor din Europa de Est cu cele mai scumpe bilete la film.
”A fost o junglă anul trecut. Cred că biletele s-au scumpit de trei ori. În momentul de față clar nu ar mai fi loc de alte scumpiri la prețul biletelor”, spune Diana Negescu.
La momentul actual, prețul mediu al unui bilet în marile cinematografe din România este de aproximativ 40 de lei.
Potrivit unor estimări făcute de Diana Negescu, un român ar putea cheltui și 25 de euro pe o excursie la cinema, luând în calcul atât prețul unui bilet, cât și gustările de la candybar. Ca alternative, unele cinematografe aleg o zi din săptămână în care acordă reduceri la bilete de până la jumătate de preț.
Cum arată succesul comercial al unui film?
Din punctul de vedere al distribuitorilor, nu orice film care ajunge în cinematografe reprezintă automat și un succes comercial. Diana Negescu estimează că pragul optim pe care un film ar trebui să îl atingă pentru a putea fi considerat ”de succes” în România este cel de 100.000 de spectatori.
Având în vedere că prețurile biletelor la cinema în România variază între 30 și 40 de lei, un succes comercial s-ar traduce într-un nivel al încasărilor de 3-4 milioane de lei.
Spre exemplu, „The Yellow Tie”, lansat în 2025, a fost o surpriză neașteptată în ceea ce privește încasările, spune Diana Negescu. Filmul a fost susținut de Consiliului Național al Cinematografiei (CNC), Ministerului Culturii și CEC Bank. Distribuția a fost însă formată din actori de renume de origine britanică și americană, precum Ben Schnetzer în rolul principal și Sean Bean, din „Game of Thrones”.
„Filmul a făcut 570.000 de admisii, deși regizorul credea că nu va ajunge nici la 70.000. The Yellow Tie a scos din casă oameni care nu au fost la cinema de 30 de ani, oameni care nu știau unde este cinematograful. Eu personal am fost de multe ori în cinema și am văzut grupuri de oameni care nu erau din peisaj. Erau oameni care veniseră precum la un spectacol, nu era publicul obișnuit al unui mall, care vine la cumpărături și la food court”, a declarat Diana Negescu, director distribuție Vertical Entertainment.
Dincolo de prețurile ridicate, pirateria și lipsa cinematografelor lovesc piața locală
Din postura de președinte al Organizației Distribuitorilor din România (ODOA), Diana Negescu subliniază că pirateria, și mai ales promovarea pirateriei în mass-media, este una dintre problemele cele mai importante pe care le are de înfruntat.
”Am avut situații concrete, când am auzit la radio un prezentator care îndemna publicul să nu meargă la filmul X la cinema, pentru că el consideră că nu merită. Mai mult, acesta îndemna publicul să pirateze filmul. Nu este deloc ok să auzi o asemenea retorică la un radio ascultat de mulți români”, menționează Diana Negescu.
Pentru a contracara situații de acest fel, ODOA sesizează autoritățile competente și apără interesele distribuitorilor. În plus, fiecare distribuitor are propriul birou specializat în combaterea problemelor ce țin de piraterie.
Din cauza acestei practici, Vertical Entertainment încearcă să aducă filmele din propriul portofoliu cât mai repede pe marile ecrane, iar în majoritatea cazurilor, datele de lansare coincid cu cele internaționale. Pirateria apare tot mai des din pricina scumpirilor biletelor sau din dorința de a viziona un film la care este greu de ajuns din varii motive: nu este disponibil la cinema sau pe platforme de streaming.
Nu în ultimul rând, numărul limitat de săli de cinema din țară, mai ales în zonele de provincie, reprezintă un alt factor care trage în jos piața locală a filmului.
”Avem nevoie de mai multe săli. Rețeaua de cinematografe trebuie extinsă în centrele urbane mici, nu doar în marile orașe”, este de părere Diana Negescu.
În 2022, mai multe județe din România nu aveau cinematografe active, printre acestea se aflau Giurgiu, Tulcea, Olt, Sălaj și Ilfov.
Cea mai mare rețea de cinematografe din România este deținută de Cinema City, cu multiplexuri în 21 de orașe din țară. În total, Cinema City Romania operează 29 de multiplexuri, cu 264 de săli şi aproape 47.000 de locuri. Compania este deținută Cineworld Group, al doilea mare lanţ de cinematografe pe plan mondial.
A doua cea mai mare rețea din țară este controlată de Cineplexx, care deține șase locații în România, în București, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Craiova. Ca dimensiune, rețeaua locală însumează 40 de săli și aproximativ 6.400 de locuri.
