Specialiștii din sectorul pensiilor avertizează de mai mult timp că presiunile demografice vor reduce capacitatea Pilonului I (pensia publică, ”de stat”) de a asigura singur veniturile necesare la pensionare. Problema nu este unică în România, majoritatea statelor europene confruntându-se cu situații similare, determinate de îmbătrânirea accelerată a populației.
Românii nu mai trebuie să se bazeze doar pe pensia de stat. Rata de înlocuire a ultimului salariu cu pensia este acum undeva în jur de 47%-50%, dar trebuie să ne gândim că, în următorii 25-30 de ani, se va ajunge probabil undeva la 30%. Iar cu 30% din ultimul salariu nu cred că îți poți asigura un trai decent
Cristian Pascu, președinte APAPR
Pascu conduce APAPR, organizația care reprezintă industria pensiilor administrate privat din România. Din perspectiva sa, discuția despre pensii trebuie mutată treptat de la dependența aproape exclusivă de Pilonul I către un model în care venitul de după pensionare este construit din mai multe surse: pensia publică, Pilonul II, Pilonul III și economiile sau investițiile realizate individual.
Pensia privată ar aduce astăzi circa 500 de lei lunar pentru acumularea medie din Pilonul II
Acumularea medie în fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) este în prezent de aproximativ 60.000 de lei. Astfel, dacă un român obișnuit, care a strâns până acum această sumă în cont, s-ar pensiona în acest moment, acesta ar primi o pensie privată de aproximativ 500 de lei pe lună.
„Nu este mult, dar nici puțin, este aproape jumătate din actuala pensie socială (n.red. 1.200 lei/lună)”, a spus președintele APAPR.
Pensia din Pilonul II ar urma să crească odată cu maturizarea investițiilor făcute de fondurile Pilon II, dar și odată cu creșterea procentului din venitul brut al contribuabililor care se îndreaptă către fonduri. Procentul este acum de 4,75% din venitul brut și este stabilit de Guvern. Teoretic, acesta trebuia să crească la 6%, dar problema deficitului pe care Guvernul îl are de acoperit a făcut practic imposibilă direcționarea mai multor bani către fondurile de pensii.
Important de menționat că o creștere a acestei contribuții nu ar afecta în niciun fel veniturile românilor (procentul fiind plătit din venitul brut), ci doar veniturile pe care statul le încasează la buget.
„Contribuția pentru Pilonul II de pensii ar trebui să crească față de 4,75% cât este în prezent. Totuși, sunt realist și îmi dau seama că acum acest lucru este dificil când România are o problemă de deficit”, a spus acesta.
Pascu spune că un termen rezonabil pentru majorarea procentului de contribuție ar fi anul 2028, după o stabilizare a situației bugetare și o reducere a deficitului sub pragul de 6%.
„Din punctul meu de vedere, din 2028 ar trebui să înceapă creșterea contribuției măcar cu 0,5 puncte procentuale. Este puțin, dar este un impact important”, a declarat Pascu.
O creștere cu câte 0,5 puncte procentuale pe an ar permite, potrivit calculelor sale, apropierea contribuției de 6% până în 2030, nivel prevăzut încă de la începutul sistemului de pensii private.
„Dacă reușești în 2028 să crești cu 0,5 puncte procentuale, apoi în 2029 cu încă 0,5, deja ai crescut cu un punct procentual. Treptat, până în 2030, ai putea ajunge la 6%. Până la urmă, 6% era contribuția asumată încă de la începutul sistemului. Dacă reușești să acoperi acest decalaj de 1,25 puncte procentuale în trei ani, eu cred că este un lucru rezonabil”, a explicat el.
Cine vrea mai mult de 50% din ultimul salariu la pensie, va trebui să investească și pe cont propriu
Cristian Pascu estimează că pentru un venit total la pensionare echivalent cu aproximativ jumătate din ultimul salariu, dincolo de pensia de la stat, Pilonul II și Pilonul III ar trebui să acopere, aproximativ 10%-15%, în timp ce diferența ar trebui completată prin economii și investiții individuale.
„Ca să ajungi să îți menții un nivel de aproximativ 50% din ultimul salariu, probabil că 10%-15% va trebui să vină din Pilonul II și Pilonul III, iar restul din banii pe care îi economisești sau îi investești tu”, a precizat acesta.
„Ar trebui schimbată paradigma aceasta, în care lumea așteaptă bani doar de la Pilonul I. Vorbesc pe termen lung, nu acum peste noapte. Pentru majoritatea românilor Pilonul I rămâne în continuare important și este normal să fie așa: de acolo vin banii, de la stat vine acum grosul pensiei”, a spus Cristian Pascu.
În viziunea sa, România ar avea nevoie de o strategie națională prin care populația să fie informată mai clar despre efectele îmbătrânirii populației, scăderii natalității și modificării structurii pe vârste asupra sistemului public de pensii.
„Treptat, lucrurile ar trebui să se schimbe, să existe o strategie națională prin care oamenii să conștientizeze că trebuie să depună bani și în sistemele private și să economisească pe cont propriu, deoarece pensia de la stat va scădea și nu va mai putea să acopere necesarul pe care o persoană îl are”, a declarat el.
Pascu consideră că presiunea demografică va deveni una dintre principalele vulnerabilități ale sistemelor publice de pensii. El indică drept reper estimarea potrivit căreia, până în 2070, unul din trei cetățeni europeni va avea peste 65 de ani.
În paralel, industria pensiilor private trebuie să îi ajute pe participanți să înțeleagă mai bine ce sume au acumulat și ce rol pot avea acestea în veniturile lor viitoare. Pascu spune că numeroși români încă nu își verifică soldul contului de Pilon II și nu sunt conștienți de valoarea acumulată.
El susține că rezultatele obținute de sistemul privat pot reprezenta un argument pentru majorarea contribuțiilor pe termen lung.
„Lucrurile merg bine în pensiile private, este un fapt deja dovedit după aproape douăzeci de ani: banii sunt bine administrați și avem randamente cu 4 puncte procentuale peste nivelul inflației. Atunci când le arăți oamenilor câți bani au reușit să acumuleze, și sunt mulți bani acolo, oamenii sunt impresionați și conștientizează că, dacă ar fi știut, poate ar fi contribuit mai mult”, a menționat Pascu.
La sfârșitul lunii iulie 2026, câştigul net obţinut de fondurile de pensii private obligatorii a depășit pragul de 100 de miliarde de lei, ajungând la 108,6 miliarde de lei (20,7 miliarde euro).
Randamentul mediu al tuturor fondurilor de Pilon 2 în cei 18 ani de funcționare a fost de 8,6% pe an, semnificativ peste inflația medie de aproximativ 4,8% pe an din aceeași perioadă.
La fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,5 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Dintre aceştia, peste 4,6 milioane contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut, ca parte a contribuției de asigurări sociale CAS de 25%.
Deductibilitatea de 400 de euro trebuie mărită la Pilonul III trebuie mărită pentru a avea o alternativă mai bună de pensii private
Șeful APAPR consideră că stimularea economisirii voluntare prin Pilonul III ar trebui încurajată prin creșterea deductibilității de 400 de euro.
În prezent, dacă un angajat plătește din propria inițiativă contribuții la un fond de pensii facultative (Pilon III), aceasta poate fi scăzută din baza de calcul a impozitului pe venit, în limita echivalentului în lei a 400 de euro într-un an fiscal.
Asta nu înseamnă că statul îi dă participantului 400 de euro ci faptul că cei maximum 400 de euro sunt deduși din baza asupra căreia se calculează impozitul pe venit. La o cotă de impozit pe venit de 10%, avantajul fiscal maxim este echivalentul a aproximativ 40 de euro pe an, o sumă infimă.
„Trebuie umblat și la deductibilitatea pentru Pilonul III, care acum este de 400 de euro. E bine că există, dar realist vorbind este o sumă foarte mică”, a declarat Cristian Pascu.
El spune că atât companiile, cât și persoanele fizice ar fi interesate să contribuie cu sume mai mari dacă ar exista stimulente fiscale mai puternice.
„Am stat de vorbă și cu companii, și cu persoane fizice care ar fi dispuse să contribuie mai mult, iar o creștere a deductibilității ar ajuta. Este nevoie și de un stimulent real pentru a investi mai mult”, a precizat acesta.
În opinia sa, majorarea contribuției la Pilonul II și creșterea deductibilității aferente Pilonului III ar trebui tratate împreună, ca parte a unei politici mai largi de reducere a dependenței de pensia publică.
Pentru contribuțiile voluntare, timpul rămâne însă unul dintre cele mai importante avantaje. Cu cât economisirea începe mai devreme, cu atât perioada de acumulare este mai lungă.
„Nu este niciodată prea târziu să începi să economisești la Pilonul III. Poți oricând să economisești, dar nu este același lucru dacă începi mai devreme, pentru că timpul este un factor important. Prin acumulare, se strâng bani”, a concluzionat Cristian Pascu.
