Ungaria s-a abținut de la declarația comună a Summitului B9
Poziția Ungariei apare la finalul declarației, unde se precizează că Budapesta „nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit”. De asemenea, textul notează că orice decizie privind folosirea acestui limbaj în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.
Liderii reuniți la București afirmă că obiectivul este construirea „NATO 3.0”, prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. În același timp, declarația subliniază că legătura transatlantică rămâne „coloana vertebrală” a securității colective.
Rusia, numită amenințarea directă pe termen lung pentru NATO
Declarația Summitului B9 descrie Rusia drept „cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung” la adresa securității aliaților. În acest context, liderii susțin că NATO trebuie să se concentreze asupra apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată.
Statele semnatare spun că își sporesc contribuțiile la apărarea comună, printr-o partajare mai mare a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Declarația notează că, până acum, au fost făcute progrese semnificative în Alianță, iar unii aliați au atins deja sau au depășit obiectivul de investiții în apărare.
Documentul menționează și nevoia ca planurile de apărare ale NATO să fie complet dotate cu resurse, precum și îndeplinirea obiectivelor privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară. Printre măsurile indicate se află extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.
Apărare aeriană, infrastructură critică și industria de apărare
Aliații condamnă acțiunile Rusiei împotriva statelor aliate și a partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice, atacurile hibride și alte activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic sunt invocate ca argument pentru consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).
Declarația menționează protejarea infrastructurii maritime critice și susținerea libertății de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul mării. Sunt salutate inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, considerate importante pentru consolidarea poziției NATO, precum și Arctic Sentry, prezentată ca o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a Alianței în Arctica.
Liderii insistă și asupra extinderii bazei industriale de apărare transatlantice. Documentul vorbește despre creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare, precum și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina.
În același timp, declarația subliniază importanța inițiativelor Uniunii Europene (UE), precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.
