Am stat de vorbă cu Alex Bratu, Country Director JYSK România și Bulgaria pentru a afla ce se întâmplă pe piața produselor pentru casă și grădină atunci când portofelele românilor nu se deschid zilnic, ca la supermarket.
Retailul intră într-o perioadă și mai grea: „Visul frumos se termină și vine nota de plată”
Pentru Alex Bratu, Country Director JYSK România și Bulgaria, anul acesta nu mai este despre creștere rapidă, ci despre consolidare, într-o economie care începe să simtă costurile amânărilor fiscale.
„Ca orice alt comerciant, urmăm și noi ce se întâmplă în economia de la nivel național. Adică 2026 este primul an în care începem să decontăm foarte multe lucruri care nu s-au făcut la timp, începem să decontăm neglijența fiscală, începem să decontăm amânarea consolidării fiscale de atâția ani”, spune Alex Bratu, Country Director JYSK România și Bulgaria.
Retailerul vinde produse de folosință îndelungată, iar asta îl face dependent de starea de spirit a consumatorului. Spre deosebire de bunurile de strictă necesitate, achizițiile pentru locuință pot fi amânate atunci când oamenii nu mai au încredere în veniturile lor viitoare.
„Noi vindem produse de folosință îndelungată, iar la nivelul consumatorului este întotdeauna nevoie să existe o siguranță și o predictibilitate a veniturilor pe care el le realizează, astfel încât să investească în lucruri dincolo de lapte, pâine, unt și alte lucruri de strictă necesitate”, explică Alex Bratu.
Din acest motiv, schimbarea unei saltele, a mobilierului sau a unui set de grădină nu este întotdeauna o prioritate. În anii de pandemie, piața a primit un impuls puternic, pentru că oamenii au stat mai mult acasă și au simțit nevoia să își îmbunătățească spațiul de locuit. Apoi, când restricțiile au dispărut, prioritățile s-au mutat către vacanțe.
2020 și 2021 a fost o perioadă fabuloasă pentru că lumea, stând în casă, a realizat că are nevoie să schimbe, pentru că oamenii voiau să se simtă mai bine, să aibă confortul lucrului nou. Apoi, când s-a dat drumul la vacanțe, am mers în cealaltă extremă: nimănui nu i-a mai păsat de ce pune în casă. Toți au vrut să se ducă oriunde.
Alex Bratu
2026 este un an de consolidare, nu de creștere. „Matematica nu minte”
Retailer scandinav specializat în mobilier, saltele, textile și produse pentru casă și grădină, JYSK este prezent pe piața locală din 2007. Expansiunea a accelerat după 2012, iar astăzi operează peste 160 de magazine. Asta înseamnă că modelul său de business mizează pe prețuri accesibile, proximitate, disponibilitatea produselor pe stoc și un format de magazin mai ușor de integrat inclusiv în orașe mici.
Însă, deși România rămâne o piață importantă pe termen lung, contextul economic schimbă tonul discuției. Șeful JYSK spune că, deși compania nu renunță la expansiune, se uită mai atent la ritmul pieței, la veniturile consumatorilor și la modul în care oamenii își împart bugetele între nevoi curente, experiențe, vacanțe și investiții în casă.
Așa se face că 2026 ar putea fi un moment de corecție pentru economie și pentru retail. După ani în care consumul a fost susținut de bani care au intrat în economie inclusiv prin împrumuturi publice, presiunea deficitului fiscal începe să se vadă mai clar.
„România este dependentă de acest deficit fiscal pe care îl realizează. Toată bogăția pe care o vedeți pe stradă este, din păcate, pe datorie. De exemplu, mașini de zeci de mii de euro, apartamente foarte multe vândute la niște prețuri de Europa de Vest”, afirmă Country Director-ul JYSK România și Bulgaria.
Pentru companiile care vând produse de folosință îndelungată, efectele se simt în felul în care oamenii iau deciziile de cumpărare. Atunci când încrederea scade, clienții amână achizițiile mai mari. Un mobilier nou, o saltea sau un set pentru grădină pot rămâne pe lista de așteptare, în timp ce bugetele se duc către cheltuieli obligatorii sau către lucruri percepute ca fiind mai urgente.
Economia românească arată vulnerabilă tocmai pentru că prosperitatea recentă nu s-a bazat suficient pe echilibre solide.
„Nu este în regulă ce se întâmplă și probabil că, în momentul în care aceste împrumuturi nu vor mai veni așa de ușor, se va simți în toată economia, de la cel care vinde covrigi la cel care vinde vacanțe de lux.”
Și, în opinia sa, nu e vorba de o percepție pesimistă, ci de cifre. „Nu știu când va fi asta, doar că matematica nu minte. Matematic, cifrele sunt aceleași. Nu ai cum să fugi de rezultat.”
Pentru retail, această schimbare înseamnă mai multă prudență. Așa că JYSK nu se uită la 2026 ca la un an în care piața va avansa în același ritm ca în 2024 sau 2025, ani pe care Alex Bratu îi descrie drept „ani buni, ani în care s-a consumat”.
„Multă lume este preocupată de ce se întâmplă la nivel politic. Există cu siguranță mai puțini bani în economie care vin din împrumuturi și cred că, cel puțin în cazul nostru, al celor care folosim produse de folosință îndelungată, se va simți. Din acest motiv, 2026 este un an de consolidare, nu este un an de creștere. Nu este ca acum un an sau acum doi ani. Vom vedea ce se mai întâmplă, dar momentan nu putem fi foarte optimiști în legătură cu ce se întâmplă pe termen scurt.”
Pe termen lung, însă, compania nu își schimbă radical planurile. Acționarii scandinavi au un orizont lung de investiții și nu construiesc un business cu obiectivul de a câștiga rapid.
„Fiind o firmă scandinavă, investitorii au întotdeauna un orizont de investiții îndelungat. Nimeni nu investește pentru a se îmbogăți în șase luni sau peste un an. Businessul este de peste 40 de ani. În România suntem din 2007, iar abia din 2012 am început expansiunea mai serioasă.”
Clienții din România vor produsele „ieri”
În toată această incertitudine economică și politică, unul dintre avantajele JYSK în piața de mobilier și produse pentru casă este disponibilitatea rapidă a produselor. Spre deosebire de alți retaileri care funcționează mai mult pe bază de comandă, JYSK mizează pe modelul cash and carry: clientul cumpără produsul și pleacă imediat cu el acasă.
Această logică se potrivește cu un consumator care poate amâna mult timp o decizie, dar care, odată ce a hotărât să cumpere, vrea soluția pe loc.
„Sistemul nostru se potrivește românului care vrea produsele ieri. Poate sta șase luni să se gândească și acum, azi, vrea să le aibă acasă, montate, și nu mai vrea să stea niște săptămâni”, spune Alex Bratu.
La JYSK, mobilierul generează 40% din profit și nu e vorba de promoții după promoții. În ultimii ani, JYSK nu a mizat pe scumpiri agresive, ci dimpotrivă, unele prețuri au fost reduse în contextul surplusului de producție venit din Asia.
„Noi nu prea am scumpit. Chiar unele prețuri au fost ușor reduse, pentru că am avut o supraproducție în China vreo doi ani și, cu tarifele vamale impuse de SUA, ei nu și-au permis să închidă acele fabrici.”
Chiar și așa, reducerile fac parte din dinamica retailului și sunt un instrument permanent.
„În general, fiecare articol din sortimentul JYSK este redus de cel puțin patru ori pe an, timp de 30 de zile. De Black Friday sunt cele mai mari reduceri. Tot noiembrie a devenit o preocupare pentru reduceri. Cred că este foarte important pentru orice retailer să arate că prețurile sunt chiar mai mici decât în alte perioade. Asta nu înseamnă că lumea va cumpăra orbește, indiferent ce preț afișezi.”
300 de magazine în plan local aduc avantajul proximității
JYSK are în prezent 163 de magazine în România și vrea să ajungă la 300. Expansiunea este una dintre principalele direcții strategice ale companiei, dar Alex Bratu spune că dezvoltarea nu poate fi construită pe promoții înșelătoare sau pe tactici de moment.
„Chiar nu poți să construiești fidelitate păcălind. Nu funcționează așa. Noi avem un plan ambițios de expansiune. Avem 163 de magazine și vrem să ajungem la 300, la un moment dat. Nu poți să investești și să construiești apelând la tertipuri ieftine, că nu funcționează așa. Minciuna are picioare scurte.”
Pentru companie, proximitatea este esențială. JYSK are magazine inclusiv în orașe mici, iar formatul mai compact îi permite să fie aproape de consumatori. Într-o perioadă în care oamenii vor să economisească timp, acest lucru devine un avantaj competitiv.
Eu cred că clienții caută ceea ce se cheamă convenience, adică să nu mai petreacă foarte mult timp în trafic, în magazine sau așteptând marfa. Excursiile de jumătate de zi la IKEA sunt istorie. Oamenii vor să găsească totul aproape, rapid, ieri, și să își consume restul timpului făcând lucruri care le plac.
Alex Bratu, Country Director JYSK România și Bulgaria
Șeful JYSK vede o schimbare mai amplă în retail, comparabilă cu trecerea de la hipermarket la supermarket. Oamenii nu mai vor neapărat formate foarte mari, aflate departe de casă, ci magazine apropiate, rapide și eficiente.
„Căutăm proximitatea. Acesta este avantajul nostru: suntem foarte aproape de clienți, iar formatul nostru mic ne ajută mult.”
Expansiunea vine însă cu provocări logistice. Pentru client, prețul este presiunea principală. Pentru retailer, marea dificultate este ca marfa să ajungă la timp în magazine și să existe pe stoc.
„În timp ce prețul este provocarea pentru client, pentru noi greutatea vine din alte părți: este o provocare ca marfa să ajungă în magazin la timp. În ultimii ani se vede că este foarte important ca lanțul de aprovizionare să fie cât mai scurt.”
JYSK are 98% din produse pe stoc. Acest nivel ridicat de disponibilitate ajută compania atât în relația cu clienții individuali, cât și cu firmele.
„Este important să o poți livra azi, acum. 98% din marfă o avem pe stoc. Este un mare efort logistic să poți să asiguri așa ceva. Așa devine fidel nu doar clientul de retail, ci și companiile. Ele vin ca și consumatorii obișnuiți azi și vor, tot azi, 300 de mese. Și noi livrăm pentru că stocurile ne permit.”
De la lanțul de aprovizionare la inflație: ce riscuri vede JYSK în viitorul nu foarte îndepărtat
Dincolo de consum, Alex Bratu a vorbit și despre o problemă structurală pentru retailul european: dependența de producția din Asia. În ultimii ani, spune el, lanțurile de aprovizionare au devenit mai vulnerabile, iar apropierea producției de piața de consum ar fi un avantaj evident.
„Există un fenomen de deglobalizare. Și noi am cumpăra bucuroși de aici, de lângă noi, dar, din păcate, toată Europa s-a dezindustrializat în ultimii 30 de ani, iar toată China s-a industrializat cu o viteză mult mai mare. Atunci ești în situația în care nu ai cum să contracarezi.”
JYSK are produse fabricate în Danemarca, Polonia, Republica Moldova și România. Pe piața locală, compania cumpără saltele, mobilier și mici decorațiuni.
În România se produc saltele de foarte bună calitate, mobilă, mici decorațiuni. Ar fi infinit mai ușor să cumpărăm toată marfa din România sau din Europa. Transportul ar fi insignifiant.
Alex Bratu
De oriunde ar veni marfa, coșul de cumpărături este, în acest moment, relativ stabil. „Acesta ține cam același pas cu inflația. Dacă vezi o inflație de 5-6%, poți să te aștepți la aceeași evoluție și în coșul tău”, spune Alex Bratu.
Diferența apare în psihologia consumatorului. În perioade dificile, oamenii cumpără mai puțin și mai des. În perioade de încredere economică, achizițiile sunt mai mari și mai rare. Pentru un retailer de produse pentru casă, acest lucru devine un barometru important al pieței.
În privința riscurilor pentru următorii ani, Alex Bratu indică în primul rând consumul slab, care poate veni din încetinirea creșterii salariilor, presiunea pe veniturile reale și reducerea fluxurilor de bani care intră în economie. Chiar și așa, cel puțin pe hârtie, borna de 300 de magazine este fixată.
