Potrivit ANAF, firmele ar fi înregistrat facturi pentru operațiuni fără conținut economic real, folosindu-le pentru a crea cheltuieli și deduceri de TVA care au redus artificial sumele datorate statului.
În total, cele cinci societăți au înregistrat în contabilitate facturi de peste 32 de milioane de lei, emise de alte trei firme și prezentate drept avansuri sau servicii prestate. Inspectorii spun însă că nu au găsit dovezi care să susțină existența reală a acelor servicii.
Facturi de 32 de milioane de lei, dar fără servicii demonstrate
Potrivit verificărilor DGAF, operațiunile înscrise în documente nu au fost susținute de documente justificative și nu au putut fi confirmate prin elemente concrete care să arate că serviciile au fost efectiv prestate.
Contravaloarea facturilor a rămas, de asemenea, neachitată.
ANAF susține că aceste documente au fost folosite pentru a crea artificial cheltuieli și TVA deductibilă. În acest fel, societățile beneficiare ajungeau să își reducă obligațiile fiscale și să înregistreze în mod repetat solduri negative de TVA în deconturile depuse.
Obligațiile suplimentare stabilite de inspectorii antifraudă depășesc 6,2 milioane de lei și includ TVA, impozit pe profit și impozit pe dividende.
Cum ar fi funcționat mecanismul
Mecanismul descris de ANAF presupune mai multe niveluri de firme și facturi.
Societățile care colectau TVA de la beneficiarii forței de muncă își diminuau obligațiile de plată prin deducerea TVA înscrisă în facturi primite de la alte companii.
Problema, potrivit inspectorilor, este că acele facturi ar fi acoperit operațiuni fictive, introduse într-un lanț tranzacțional artificial.
Cu alte cuvinte, firmele ar fi folosit documente care arătau formal ca niște tranzacții economice normale, dar fără să existe în spate servicii concrete și dovedite.
Firme inactive, insolvabile sau radiate, în lanțul tranzacțiilor
Analiza DGAF a scos la iveală și alte semnale de risc în cazul celor trei firme care au emis facturile.
Inspectorii au identificat situații de inactivitate, insolvabilitate sau radiere, dar și legături între companiile implicate și coordonarea lor de către un grup comun de persoane.
Mai mult, unele dintre persoanele desemnate formal ca administratori nu au putut explica în mod concret activitatea firmelor pe care le conduceau sau operațiunile economice derulate de acestea.
Acest tip de elemente întărește suspiciunea ANAF că nu era vorba despre relații comerciale obișnuite, ci despre un circuit creat pentru a muta artificial sarcina fiscală.
e-Factura a creat aparența de legalitate, spune ANAF
Un detaliu important din verificare este că facturile au fost emise prin sistemul RO e-Factura.
Inspectorii spun însă că existența documentelor în sistem nu a fost suficientă pentru a demonstra că operațiunile economice au fost reale.
Din contră, DGAF susține că facturile emise prin e-Factura au fost folosite pentru a crea o aparență de legalitate și pentru a transfera succesiv sarcina fiscală între firme aflate pe diferite niveluri ale unui lanț tranzacțional artificial.
Este una dintre concluziile importante ale cazului: prezența unei facturi într-un sistem electronic nu înlocuiește existența efectivă a unei operațiuni economice.
ANAF: deducerea TVA trebuie să aibă în spate operațiuni reale
Reprezentanții DGAF subliniază că dreptul de deducere a TVA și diminuarea bazei impozabile trebuie să se bazeze pe operațiuni efectiv realizate și susținute de documente justificative.
„Analiza de risc și verificările antifraudă permit identificarea unor mecanisme prin care sunt create artificial operațiuni economice în scopul diminuării obligațiilor fiscale. DGAF va continua să acționeze în domenii cu risc fiscal ridicat pentru protejarea veniturilor bugetare și pentru asigurarea unui tratament fiscal echitabil pentru contribuabili”, se arată în comunicatul ANAF.
Instituția amintește că înregistrarea unor facturi care nu reflectă operațiuni economice reale poate duce la obligații fiscale suplimentare și, în funcție de gravitatea faptelor, la sesizarea organelor competente.
