De la începutul anului, ANAF a derulat verificări în mai multe industrii care, în mod tradițional, au ridicat probleme în zona de conformare fiscală. În perioada 2025-2026, Fiscul s-a uitat cu atenție la domenii precum ridesharing, pază, construcții și comerț.
Care sunt sectoarele cele mai expuse controalelor fiscale în 2026
Potrivit lui Floris Busilă, fondatoarea Latitude App, în 2026 cele mai expuse sectoare vor rămâne, cel mai probabil, cele cu volum mare de tranzacții și rulaj rapid de numerar.
„În 2026, cele mai expuse sectoare vor rămâne probabil cele cu volum mare de tranzacții și rulaj rapid de numerar: e-commerce și retail, construcții și imobiliare, logistică și transporturi, dar și serviciile de consultanță și marketing”, declară Floris Bușilă, fondatoarea Latitude App, platformă care automatizează schimbul de date între companii și autoritățile fiscale.
În cazul e-commerce-ului și retailului, riscul vine din volumul mare de micro-tranzacții. Construcțiile și imobiliarele rămân sectoare monitorizate istoric pentru riscurile legate de gap-ul de TVA. Logistica și transporturile sunt vizate în contextul consolidării e-Transport, sistem prin care monitorizarea mărfurilor devine tot mai strictă.
O altă zonă sensibilă este cea a serviciilor de consultanță și marketing, unde autoritățile fiscale pot verifica mai atent substanța economică a serviciilor facturate, pentru a identifica eventuale optimizări fiscale agresive.
„În paralel, ne așteptăm la o intensificare a controalelor în funcție de discrepanțele dintre raportările digitale - SAF-T, e-Factura, e-Transport, TVA - nu doar pe baza sectorului de activitate”, mai spune Floris Bușilă.
ANAF s-a digitalizat, dar nu destul pentru țara cu cel mai mare gap de TVA
Floris Bușilă susține că digitalizarea fiscală este cel mai puternic instrument introdus până acum pentru reducerea gap-ului de TVA. În teorie, sistemele digitale ar trebui să permită identificarea rapidă a neconcordanțelor și să facă mai riscante formele clasice de evaziune, precum facturile fictive, facturile omise sau utilizarea firmelor fantomă.
În practică, însă, impactul asupra gap-ului de TVA a fost până acum sub așteptări, iar România continuă să înregistreze unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană. Există în continuare zone unde evaziunea rămâne greu de detectat, mai ales în cazul tranzacțiilor realizate complet fără facturi.
Cu alte cuvinte, digitalizarea crește capacitatea ANAF de a vedea discrepanțele din economia fiscalizată, dar nu elimină complet economia nefiscalizată.
ANAF pregătește controale pe zona de preinsolvență
O altă direcție importantă pentru controalele fiscale va fi zona firmelor aflate în risc de insolvență. Adrian Nica a declarat că ANAF a introdus un indicator de preinsolvență și că autoritățile vor începe verificări punctuale în această zonă.
„Am introdus indicator de preinsolvență. Vă sfătuiesc să începeți să vă uitați pe bilanțuri și situații financiare pentru că multe sunt construite pentru a intra în insolvență la un moment dat. Cred că indicatorii de preinsolvență vor da cu adevărat de lucru structurilor de control. Vom face primele analize luna viitoare și o să înceapă controale punctuale pe partea de preinsolvență”, a spus șeful ANAF, scrie pe Facebook Camera Consultanților Fiscali.
Potrivit acestuia, instituția lucrează și la o procedură privind atragerea răspunderii administratorului.
„Lucrăm la o procedură care va fi gata luna aceasta: atragerea răspunderii administratorului. Am cules toate spețele pe care le avem pentru a face o procedură cât mai bună. Vom începe să facem controale pe persoane fizice plecând de la cei care au pus firma în insolvență, atragerea răspunderii și să mergem către averea persoanei respective”, a mai spus Adrian Nica.
Această direcție indică o schimbare de abordare: ANAF nu se va limita doar la verificarea firmelor, ci va urmări și persoanele din spatele acestora, în special în cazurile în care insolvența este folosită pentru evitarea obligațiilor fiscale.
Ce ar trebui să facă firmele pentru a reduce riscul de control
În contextul digitalizării fiscale, companiile nu mai pot trata raportările către ANAF ca pe o formalitate administrativă. Datele transmise sunt comparate, analizate și pot deveni baza unor controale automate sau punctuale. Floris Bușilă recomandă companiilor să adopte o strategie de „curățenie digitală”, bazată pe automatizare, reconciliere zilnică și transparență.
Automatizarea presupune utilizarea unor soluții software care validează datele înainte de transmitere. Reconcilierea zilnică înseamnă verificarea concordanței dintre contabilitate și datele disponibile în SPV sau în sistemele de raportare fiscală. Transparența presupune înregistrarea tuturor tranzacțiilor la timp, pentru că întârzierile sistematice sau rectificativele frecvente pot deveni semnale de alertă pentru algoritmii de analiză de risc ai ANAF.
În practică, firmele care au raportări incoerente, întârzieri repetate sau diferențe între sistemele digitale riscă să intre mai rapid în vizorul Fiscului, chiar dacă nu activează într-un sector considerat tradițional cu risc ridicat.
Prin Latitude App, companiile pot verifica în timp real sau în avans inconsistențele care ar putea ajunge la autoritățile fiscale și care le-ar putea crește nivelul de risc fiscal. Platforma permite verificări privind SAF-T, inclusiv corelațiile dintre SAF-T și declarațiile D300, D390, D394 și D100, dar și comparații între datele raportate în e-Factura, e-Transport și deconturile de TVA.
