Deschiderea spațiului are o miză care depășește zona simbolică. Într-o gară aflată în centrul mobilității feroviare din Capitală, accesul public la Salonul Regal poate transforma o zonă de patrimoniu, până acum vizibilă mai degrabă ocazional, într-un reper cultural pentru călători, turiști și familii.
Potrivit lui Horațiu Cosma, Salonul Regal a avut, la sfârșitul secolului al XIX-lea, o funcțiune practică direct legată de operarea gării: aici au funcționat primele case de bilete ale Gării de Nord.
”Puțini știu că această încăpere a găzduit, la sfârșitul secolului al XIX-lea, primele case de bilete ale Gării de Nord. Din 1896, odată cu inaugurarea Salonului Regal, spațiul a devenit locul în care erau primiți regii României, capetele încoronate aflate în vizită și diplomații de cel mai înalt rang”, a transmis Horațiu Cosma.
În aceeași postare, secretarul de stat subliniază că Gara de Nord avea, în urmă cu mai bine de un secol, o configurație diferită față de cea de astăzi, cu linii de cale ferată care ajungeau până în dreptul Salonului Regal și continuau spre zona unde se află acum Ministerul Transporturilor.
O deschidere cu miză de patrimoniu, dar și de imagine pentru Gara de Nord
Gara de Nord nu este doar un punct de plecare și sosire pentru trenuri, ci una dintre principalele infrastructuri publice prin care Bucureștiul este perceput de vizitatori. De aceea, accesul la un spațiu precum Salonul Regal poate funcționa și ca o investiție de imagine pentru zona feroviară, într-un moment în care marile gări europene încearcă să îmbine transportul, comerțul, turismul și patrimoniul.
Contextul este relevant și pentru proiectele de modernizare ale Gării de Nord. CFR descrie proiectul „Modernizarea / Consolidarea / Reabilitarea Stației C.F. Gara de Nord București, Faza I” drept o inițiativă strategică de investiții pentru reabilitarea unuia dintre cele mai importante și intens utilizate noduri feroviare ale țării. În documentarea oficială a proiectului, compania precizează și că Salonul Regal va fi supus unei restaurări complete, cu păstrarea decorațiunilor originale.
În ultimii ani, Salonul Regal a putut fi vizitat mai ales în contexte speciale. De exemplu, CFR SA a inclus Salonul Regal în programul evenimentului „Descoperă Lumea Feroviară”, organizat de Ziua Copilului, când publicul a putut vizita trenuri de patrimoniu, utilaje, echipamente feroviare și spații reprezentative din Gara de Nord.
Covorul original și istoria salvată printr-un artificiu
Unul dintre elementele pe care Horațiu Cosma le scoate în evidență este covorul original din perioada regală, păstrat în Salonul Regal. Povestea lui arată felul în care obiectele de patrimoniu au supraviețuit, uneori, prin soluții improvizate în perioade politice ostile simbolurilor monarhice.
”Salonul ascunde și povești impresionante. Aici se păstrează, de exemplu, un covor original din perioada regală, salvat în anii comunismului printr-o soluție ingenioasă: simbolurile regale au fost acoperite prin coaserea unor însemne comuniste, ceea ce a permis conservarea lui până în zilele noastre”, a explicat secretarul de stat.
Astfel de detalii pot transforma Salonul Regal dintr-un spațiu administrativ istoric într-un punct de interes pentru turismul urban. Pentru București, unde multe clădiri de patrimoniu sunt greu accesibile publicului, redeschiderea unor spații din infrastructura feroviară poate crea trasee culturale noi, legate de istoria transportului, a orașului și a modernizării României.
Ce pot vizita călătorii în Gara de Nord
Salonul Regal poate fi vizitat gratuit, între orele 11:00 și 14:00, potrivit anunțului făcut de Horațiu Cosma. Acesta recomandă vizitatorilor să includă în traseu și Muzeul Istoriei Feroviare, aflat la aproximativ 200 de metri, cu intrare din peronul liniei 14.
”Dacă ajungeți aici, vă recomand să mergeți încă 200 de metri, până la Muzeul Istoriei Feroviare, cu intrare din peronul liniei 14. O echipă extraordinar de pasionată a amenajat un spațiu în care descoperiți cum s-au dezvoltat căile ferate odată cu România, prin exponate, documente și povești fascinante”, a spus Cosma.
Pentru Gara de Nord, deschiderea Salonului Regal poate aduce un beneficiu practic: transformarea timpului de așteptare într-o experiență culturală. Pentru public, este o ocazie de a vedea un spațiu care a fost, timp de decenii, mai degrabă ascuns în interiorul celei mai cunoscute gări din România.
”Vă invit să redescoperiți Gara de Nord nu doar ca locul din care plecăm sau în care ajungem, ci și ca un reper al istoriei noastre. Sunt locuri speciale care merită văzute și cunoscute”, a transmis Horațiu Cosma.
