O masina de viteza este facuta pentru linii drepte. Ferrari, Lamborghini au modele care nu trec de 350 km/h (orientativ). Nu-i intereseaza recordurile de viteza.
Nu pentru ca n-ar avea bani sa le faca, sau know-how. Imi inchipui ca Ferrari ar putea construi orice ar vrea, inclusiv cea mai rapida masina din lume, dar asta nu face parte din planurile lor.
Este de inteles. O masina extrema, una care sa treaca de 400 km/h, costa enorm de mult. Si pentru dezvoltare/productie si mai apoi pentru client. Sa zicem ca n-ar fi o problema, Ferrari poate vinde la orice pret si tot nu ar reusi sa acopere cererea.
Problema este insa ca o masina de viteza, de fapt, de record de viteza, este facuta pentru linii drepte. Nu face fata virajelor ca o masina de 2 ori mai putin puternica, dar si de aproape 2 ori mai usoara care este mult mai agila.
De ce Bugatti Veyron nu apare pe circuite?
De ce credeti ca Bugatti Veyron, capabil de peste 407 km/h, nu apare pe circuite, cu un pilot profesionist la volan, impotriva unor alte masini a caror viteza maxima nu trece de 330 km/h?
Pentru ca ar pierde. Nu este pentru circuit, nu “stie” ce inseamna viraje rapide, agilitate in sicane stranse. Stie doar sa explodeze pe liniile drepte.
Batalia pentru cea mai rapida masina din lume
Asadar, masinile de record sunt facute de constructori mici, care, desi nu au resurse imense, se concentreaza doar pe ele, pe viteza maxima. Sigur, nu-i cazul celor de la Bugatti, ei sunt exceptia, dar acolo e alta treaba. Veyron e un moft, unul suprem, dar care se vinde in pierdere, dupa o investitie enorma.
In ultimii ani, de la aparitia lui Veyron, in 2005, batalia pentru cea mai rapida masina din lume s-a dat intre Bugatti Veyron si SSC Ultimate Aero, model produs de constructorul american Shelby Supercars.
Citeste continuarea articolului pe Motorstory.ro