Cu toate ca acum pe bursa se poate tranzactiona o larga paleta de instrumente incepand cu actiuni, obligatiuni si terminand cu contracte futures si in curand produse structurate, volumul tranzactionat ramane in continuare foarte mic. Se pune intrebarea de ce nu creste lichiditatea daca exista toate conditiile indeplinite?
Este vorba de performanta macro a Romaniei, de free-float-ul mic al actiunilor cotate sau de costurile de tranzactionare, ramane de vazut in cele ce urmeaza.
Intodeauna am spus ca Bursei ii lipseste initiativa constanta in promovarea produselor ei si proactivitatea, mai exact iesirea in intampinarea dorintelor potentialilor clienti, atat companii cat si persoane fizice.
Cum se poate face o buna promovare:
1. Road-show-uri in tara si in strainatate pentru promovare si pentru atragere de noi companii la bursa.
2. Lobby in mediul politic in vederea listarii companiilor de stat. Este un moment oportun acum, deoarce statul are nevoie de bani. Polonia o face cu succes.
3. Seminarii educative, chiar daca s-au tinut unele pana acum se pare ca nu au avut succesul scontat. Trebuie, poate, schimbat modul de abordare si targetul.
4. Facilitati pentru companii in vederea listarii, mergand pana la costuri aproape de zero.
5. Crearea unei piete single auction pentru companiile mici, pretul de referinta fiind mai important in aceste cazuri.
6. In masura in care se poate, scaderea costurilor de tranzactionare in vederea incurajarii unor spreaduri mai stranse, a unei mai mari lichiditati si in final a unei mai bune executii a ordinelor.
7. Diversificarea sectoarelor de activitate prezente la bursa. In momentul de fata sectorul telecomunicatiilor lipseste cu desavarsire. Companii precum Romtelecom sau RCS ar fi binevenite la cota bursei.
8. Un sistem mai flexibil de tranzactionare care sa permita conectarea noilor membrii cu softuri de tranzactionare friendly-user, cu care s-au obisnuit, si care sa le permita executarea tuturor operatiilor inclusiv Deal-uri sau transferuri de actiuni.
9. Costurile de membru al bursei sunt destul de ridicate pentru ceea ce oferim. O reducere semnificativa a costurilor ar putea aduce noi membri si implicit un volum mai mare.
10. Facilitati pentru investitorii pe termen lung, prin mentinerea taxelor pe profit mai mici peste un an, pana la taxe 0 pe perioada mai mare de 3-5 ani.
In regiune exista piata de la Varsovia si de la Istambul la care se uita toti investitorii activi in aceasta parte a lumii si care aloca o mare pondere din investitiile lor pe aceste piete pe urmatoarele locuri fiind Cehia si Ungaria.
Pe de alta parte Bursa de la Viena, va crea curand o platforma regionala de tranzactionare care sa inglobeze pietele unde sunt actionari majoritari (Viena, Praga, Ljubliana si Budapesta).
Aceste piete au prioritate tocmai datorita lichiditatii ridicate. Investitorii pot iesi sau intra rapid intr-o pozitie la costuri mici, ceea ce este foarte important pentru ei.
Multi dintre investitorii activi in Romania in perioada de 2008-2009 au ramas captivi pe anumite pozitii tocmai datorita faptului ca nu au putut vinde din lipsa de lichiditate. Volumele din Istambul sunt in jur de 1 miliard euro/ zi, iar in Varsovia de 200-250 milioane euro/zi la costuri de 0,01% (1bps) pana la 0,04% (4bps). In Praga si Budapesta sunt undeva in jurul a 90-100 milioane euro/zi.
Ce au toate aceste piete in plus fata de noi: costuri mult mai mici, institutia market-makerului, conturi globale si free-float mare.
Pentru stimularea lichidiatii Bursa de la Varsovia a initiat un program numit ‘The Liquidity Support Programme’, programul de sustinere a lichiditatii, care obliga emitentul sa intre intr-o intelegere cu un formator de piata, sa publice pe pagina de internet a corporatiei intr-o rubrica separata destinata investitorilor toate datele cerute de Bursa de la Varsovia.
De asemenea, companiile cu lichiditate mica poate fi clasificate in ‘Lower Liquidity Zone’. In fiecare trimestru se publica lista cu aceste companii si cele care intra in aceasta zona sunt excluse din index-ul general, sunt listate in piata single-price auction si sunt notate intr-o sectiune speciala a buletinului bursei.
Este vorba de performanta macro a Romaniei, de free-float-ul mic al actiunilor cotate sau de costurile de tranzactionare, ramane de vazut in cele ce urmeaza.
Intodeauna am spus ca Bursei ii lipseste initiativa constanta in promovarea produselor ei si proactivitatea, mai exact iesirea in intampinarea dorintelor potentialilor clienti, atat companii cat si persoane fizice.
Cum se poate face o buna promovare:
1. Road-show-uri in tara si in strainatate pentru promovare si pentru atragere de noi companii la bursa.
2. Lobby in mediul politic in vederea listarii companiilor de stat. Este un moment oportun acum, deoarce statul are nevoie de bani. Polonia o face cu succes.
3. Seminarii educative, chiar daca s-au tinut unele pana acum se pare ca nu au avut succesul scontat. Trebuie, poate, schimbat modul de abordare si targetul.
4. Facilitati pentru companii in vederea listarii, mergand pana la costuri aproape de zero.
5. Crearea unei piete single auction pentru companiile mici, pretul de referinta fiind mai important in aceste cazuri.
6. In masura in care se poate, scaderea costurilor de tranzactionare in vederea incurajarii unor spreaduri mai stranse, a unei mai mari lichiditati si in final a unei mai bune executii a ordinelor.
7. Diversificarea sectoarelor de activitate prezente la bursa. In momentul de fata sectorul telecomunicatiilor lipseste cu desavarsire. Companii precum Romtelecom sau RCS ar fi binevenite la cota bursei.
8. Un sistem mai flexibil de tranzactionare care sa permita conectarea noilor membrii cu softuri de tranzactionare friendly-user, cu care s-au obisnuit, si care sa le permita executarea tuturor operatiilor inclusiv Deal-uri sau transferuri de actiuni.
9. Costurile de membru al bursei sunt destul de ridicate pentru ceea ce oferim. O reducere semnificativa a costurilor ar putea aduce noi membri si implicit un volum mai mare.
10. Facilitati pentru investitorii pe termen lung, prin mentinerea taxelor pe profit mai mici peste un an, pana la taxe 0 pe perioada mai mare de 3-5 ani.
In regiune exista piata de la Varsovia si de la Istambul la care se uita toti investitorii activi in aceasta parte a lumii si care aloca o mare pondere din investitiile lor pe aceste piete pe urmatoarele locuri fiind Cehia si Ungaria.
Pe de alta parte Bursa de la Viena, va crea curand o platforma regionala de tranzactionare care sa inglobeze pietele unde sunt actionari majoritari (Viena, Praga, Ljubliana si Budapesta).
Aceste piete au prioritate tocmai datorita lichiditatii ridicate. Investitorii pot iesi sau intra rapid intr-o pozitie la costuri mici, ceea ce este foarte important pentru ei.
Multi dintre investitorii activi in Romania in perioada de 2008-2009 au ramas captivi pe anumite pozitii tocmai datorita faptului ca nu au putut vinde din lipsa de lichiditate. Volumele din Istambul sunt in jur de 1 miliard euro/ zi, iar in Varsovia de 200-250 milioane euro/zi la costuri de 0,01% (1bps) pana la 0,04% (4bps). In Praga si Budapesta sunt undeva in jurul a 90-100 milioane euro/zi.
Ce au toate aceste piete in plus fata de noi: costuri mult mai mici, institutia market-makerului, conturi globale si free-float mare.
Pentru stimularea lichidiatii Bursa de la Varsovia a initiat un program numit ‘The Liquidity Support Programme’, programul de sustinere a lichiditatii, care obliga emitentul sa intre intr-o intelegere cu un formator de piata, sa publice pe pagina de internet a corporatiei intr-o rubrica separata destinata investitorilor toate datele cerute de Bursa de la Varsovia.
De asemenea, companiile cu lichiditate mica poate fi clasificate in ‘Lower Liquidity Zone’. In fiecare trimestru se publica lista cu aceste companii si cele care intra in aceasta zona sunt excluse din index-ul general, sunt listate in piata single-price auction si sunt notate intr-o sectiune speciala a buletinului bursei.
