Cu mai puțin de o lună și jumătate până la alegerile prezidențiale și parlamentare, discursul politic capătă tot mai mult ecou în societate. Pentru a putea alege în cunoștință de cauză însă, cetățenii trebuie să fie informați cu privire la programele candidaților. Iar pentru a se putea întâmpla acest lucru, cel mai nimerit este ca aceștia să le prezinte ei înșiși, așa cum este cazul lui Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și actual candidat la președinția României.
Printre subiectele abordate de acesta însă, nu putea lipsi, desigur, și cel al comunității antreprenorilor, respectiv al mediului de business, un sector important al societății care reprezintă mediul privat, cel care duce, în esență, greul economiei și căruia i se adresează în principal wall-street.ro.
Ce caută statul în viața antreprenorilor?
Astfel, tocmai pentru că s-a adresat principalului susținător al economiei românești, mediul antreprenorial, dar și pentru că, în cuvintele sale, a auzit o retorică extrem de ofertantă pe toate planurile posibile și imposibile din partea candidaților la președinție, Cristian Diaconescu a arătat că 80-90% din ceea ce spun candidații la președinție nu poate fi dus la bun sfârșit dacă devin președinți, din moment ce, a adăugat acesta, nu au nici competența legală și nici politică, mulți dintre ei, de a împlini aceste așteptări.
Cât privește situația antreprenoriatului român, acesta a explicat de asemenea că încurajează fără niciun fel de rezerve ideea că în viața antreprenorilor români statul nu prea are ce să caute, subliniind faptul că este un tip de mesaj care n-ar vrea să rămână retoric.
Când este vorba de zona antreprenorială, mai ales cea legată de fondurile europene, ceea ce scrie în lege este extrem de vag. Adică 'vom avea venituri bugetare din absorbția fondurilor europene' și din vestita scoatere la lumină a economiei gri. Rezultatul: an de an, la sfârșit se iau măsuri sociale, pentru că asta este situația și acolo sunt anumite teme unde se acționează absolut iresponsabil (...) , ca de exemplu să nu adecvezi în fiecare an pensiile cu inflația. Este lege, tu nu o aplici, cum adică? Ne bazăm în România, practic pe ceea ce întreaga Europă în acest moment are drept o anumită problemă, și anume faptul că marea majoritate din ce intră la bugetul de stat vine din consum.
Cristian Diaconescu
În acest context, fostul ministru de Externe s-a referit de asemenea și la o altă arie de acțiune a viitorului președinte, mai precis zonele strategice care țin de implicarea antreprenorială, cum ar fi IT-ul, digitalizarea și chiar inteligența artificală, unde, spune Cristian Diaconescu, președintele trebuie să se implice, dar prin dialog și nu prin a impune ceva.
Puncte-cheie din platforma-program
Cât privește platforma sa program, Cristian Diaconescu s-a referit de asemenea și la primul punct din aceasta, mai precis acela conform căruia societatea românească trebuie să redevină o societate a respectului.
Astfel, potrivit acestuia, există un anume sentiment de frustrare în societatea românească în legătură cu faptul că nu suntem respectați.
Mai mult, fostul ministru de Externe spune că acesta este un argument destul de serios la care trebuie să fim foarte atenți, pentru că, din punct de vedere al dinamicii, este fără precedent în istoria politică românească invocarea lipsei de respect pentru a fundamenta liniile politice ale unor partide, formațiuni sau politicieni de natură extremistă.
Deci ei au intuit faptul că pe o astfel de sensibilitate se poate lucra. Modul în care însă adresează acest subiect este unul incalificabil, o spun cât se poate de clar. În al doilea rând, pot confirma faptul că deficitul de respect în legătură cu România, da, există. (...) Dar de unde vine această problemă? Din faptul că nu ne promovăm interesele de o manieră cât se poate de profesionistă, din faptul că în acest moment ai o comunitate de peste 5 milioane de români care muncesc, învață, se tratează medical, se află într-o formă sau alta și în alte state. Iar în acele state europene, când vorbesc și cu dânșii, nu spun 'aici câștig mai mulți bani ca acasă', pentru că s-a schimbat această paradigmă, spun că sunt mai respectați, suntem mai respectați.
Cristian Diaconescu
Explicând în continuare platforma sa program, fostul ministru de Externe s-a referit de asemenea și la o altă temă, respectiv modernizarea și prosperitatea în balanță cu respectul pentru valorile tradiționale.
Astfel, Cristian Diaconescu a explicat că cele două teme, venite într-o formă din zona progresistă și în alta din zona conservatoare, în mod categoric pot fi armonizate. Însă, spune acesta, pentru ca acest lucru să se întâmple, avem nevoie de eliminarea jocului oportunist, fie într-un sens, fie în altul.
Iar asta cu atât mai mult cu cât, remarcă acesta, până la urmă, radicalismul, și dintr-o zonă, și din cealaltă, sunt două delimitări extremiste care se întâlnesc, aspect care nu folosește nimănui.
Nu în ultimul rând, candidatul la președinție nu exclude nici o consultare prin referendum atunci când apare o coliziune între teme sensibile care separă societatea din multe puncte de vedere.
Mai mult, spune acesta, atunci când vine vorba despre coliziune între teme sensibile, fie alegem varianta oportunistă de a juca fiecare într-o tabără, generând clar o coliziune, fie înțelegem că putem avea dezbateri politice în tot felul de alte domenii, dar pe anumite chestiuni sensibile care separă societatea, sugerează Cristian Diaconescu, se poate ajunge și la alte soluții, inclusiv în ceea ce privește modificarea Constituției.
"Nu așteaptă nimeni un președinte care învață la locul de muncă"
Cristian Diaconescu s-a referit de asemenea și la scandalul politic din această perioadă, explicând faptul că partea de dialog politic ceva mai contondent, incluzând și elemente de decredibilizare a oponenților, este una îndeobște cunoscută în democrații, astfel că funcționează din Statele Unite până la Paris.
Totodată, acesta arată faptul că, în lumea liberă, o astfel de atitudine electorală este presupusă și de la sine înțeles.
Ceea ce mă preocupă, pornind nu neapărat din campania electorală în care sunt implicat, cât în ceea ce privește situația după 1 ianuarie 2025, indiferent cine va fi președintele României, este faptul că uzând de orice fel de mijloace din zona oportunismului politic pentru a-ți decredibiliza adversarul, la un moment dat, uniformizând această decredibilizare, este posibil ca persoana care va ajunge la Cotroceni să fie în situația de a fi în egală măsură lipsită de credibilitate în ceea ce urmează să se întâmple, atât sub aspectul discuției și deciziei interne, cât mai ales din punct de vedere al percepției internaționale.
Cristian Diaconescu
În acest context, fostul ministru de Externe a explicat faptul că diplomația este foarte rapidă în acest moment, inclusiv în ceea ce privește decizia politică, motiv pentru care șansa enormă a unui candidat este să fie cunoscut, indiferent din ce punct de vedere.
Și, de asemenea, adaugă acesta, este important în egală măsură ca respectivul candidat să aibă capacitatea să găsească acceptare acasă, în propria țară, pentru angajamentele luate în plan extern, inclusiv în în ceea ce privește implementarea, din moment ce, spune el, suntem state democratice și nu numai instituția prezidențială contează.
Am fost șeful administrației prezidențiale doi ani și jumătate în mandatul fostului președinte și pot să vă spun că ceea ce vezi și oamenii pe care îi întâlnești la Cotroceni în parcursul exercițiului mandatului, în parcursul decizional, sunt situații pe care nu le-ai mai întâlnit. Acele hârtii, acele teme și persoanele respective nu le-ai mai întâlnit niciodată în viața ta, motiv pentru care trebuie să continui să ai un anume tip de relevanță. Unde este pericolul? Pericolul este în faptul că atunci când președintele nu-și exercită sau își exercită oarecum diferit de anumite așteptări funcțiile prezidențiale, sunt alții care te înlocuiesc. Nu așteaptă nimeni un președinte care învață la locul de muncă. Nu se întâmplă așa ceva.
Cristian Diaconescu
Prin urmare, fostul ministru de Externe spune că, din acest punct de vedere, ar asocia ceva mai mult dezbaterea publică în acest an electoral, dar, adaugă el, din perspectiva demonstrării faptului că respectivul candidat este om cu probleme care la un moment dat sunt aduse în fața opiniei publice pentru a fi cântărite.
În egală măsură, însă, Cristian Diaconescu spune că dezbaterea publică este necesară inclusiv în ceea ce privește platforma-program, cu referire la ce are de gând să facă, concret, în Administrația Prezidențială respectivul candidat, din moment ce, după părerea sa, a fi președinte este o meserie și nu o decorație de pus în piept.
"O problemă în bilateral cu Austria"
Cât privește temele externe, fostul ministru de Externe afirmă că nu este convins că ne înțelegem rolul strategic, de data aceasta în comparație cu momentul integrării în NATO, cu atât mai mult cu cât suntem și un furnizor de securitate, nu numai un beneficiar de securitate.
Din acest punct de vedere însă, subliniază Cristian Diaconescu, nu este vorba despre un deficit al societății, ci despre un deficit de reprezentare a acesteia.
Haideți, ca să dau un exemplu, să nu fiu prea teoretic. Dincolo de aspectele care țin de Ucraina și sprijinirea absolut normală a statului ucrainean în această criză, inclusiv din punct de vedere al protejării intereselor noastre de securitate, văd venind spre dumneavoastră (presă, n.r.) o declarație dată de ministrul de interne austriac, spunând, față de România și Bulgaria, 'urmează să mai vedem, încă nu sunt condițiile întrunite pentru accederea în spațiu Schengen cu zona terestră'. În acest moment, iertați-mă, n-am văzut un răspuns din zona părții române.
Cristian Diaconescu
Despre acest răspuns, de altfel, fostul ministru de Externe spune că nu este vorba de țâfnă, ci despre a pune la punct un reprezentant al unui stat al Uniunii Europene care greșește grav și în adresare, și în atitudinea de superioritate.
Acesta subliniază de asemenea că nu este o chestiune subiectivă, ci o problemă care este legată de precedent, cu atât mai mult cu cât în fiecare întrunire de la ministru în sus, cum ar fi, spre exemplu, în consiliile Miniștrilor de Finanțe, în ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice și Financiare, n.r.), în consiliul JAI, în Consiliul Afaceri Generale și Afaceri Externe, unde participă miniștrii de externe sau miniștrii Afacerilor Europene, există o agendă, iar pe acea agendă toată lumea încearcă să-și pună temele naționale.
Ei bine, în condițiile în care se acceptă și am senzația că se acceptă cu o repetabilitate foarte stranie, cunoscând procesul decizional înăuntrul Uniunii Europene, acest tip de blocaj din partea unui stat pe criterii de politică internă, (...) din acest punct de vedere realmente avem o problemă în bilateral cu Austria. Deci nu se poate așa ceva.
Cât privește contracararea acestei situații, fostul ministru de Externe spune că acest lucru nu se poate face prin scandal intern, care nu duce nicăieri, dar se poate încerca, totuși, un anume demers prin izolarea Austriei în sistemul decizional și prin crearea implicită a unei mase critice cu toți ceilalți parteneri care au apucat să se exprime în legătură cu România privind Schengen-ul.
Cristian Diaconescu concluzionează explicând faptul că acest sistem funcționează, dar, adaugă acesta, trebuie lucrat profesionist, prin negocierea indirectă, deci nu cea la vedere.
Recăpătarea suveranității Insulei Șerpilor și construcția unei baze NATO pe aceasta
Fostul ministru de Externe nu putea ocoli, desigur, nici subiectul conflictului din proximitatea României, explicând faptul că, în acest moment, avem o graniță semnificativă cu o zonă de război, cu Ucraina, într-o regiune cu politici ambigui.
În acest moment, noi apărăm Europa, noi apărăm liniștea celui care merge la o cafea în Hamburg. (...) Pe de altă parte, Federația Rusă nu face un secret din faptul că un angajament cu Alianța Nord-Atlantică, inclusiv de natură nucleară, nu ar fi exclus. Iar interesele Federației Ruse, spuse direct, mi-a spus direct Lavrov în discuții bilaterale, sunt la gurile Dunării. Deci n-a avut niciun fel de jenă, în discuții diplomatice, unde, mă rog, se păstrează cât de cât un anume nivel de prudență. La un moment dat trebuie și ei luați în serios, mă refer la Federația Rusă.
Cristian Diaconescu
Ori, în această paradigmă, explică fostul ministru de Externe, România se află la mijloc și de asemenea într-o situație în care a dovedit o consecvență ireproșabilă, recunoscută de partenerii europeni, dar mai ales euro-atlantici.
În concluzie, Cristian Diaconescu este de părere că războiul din Ucraina va continua în mod sigur, din păcate, cel puțin după momentul imediat următor desfășurării alegerilor din Statele Unite.
Totodată, acesta a mai făcut, în premieră, o afirmație interesantă, explicând că trebuie să fim extrem de atenți la o eventuală înțelegere care să consacre un fel de zonă buffer, cuprinzând Ucraina în mod obligatoriu, dar în privința căreia vor exista încercări ale Federației Ruse de a o extinde și în spațiul Alianței Nord-Atlantice, cu acordul statelor NATO.
Spun la dumneavoastră în premieră, față de aceste situații trebuie să avem o acțiune extrem de atentă, 7 cu 24, politico-diplomatică, de la cel mai înalt nivel. Aș putea da două exemple: o înțelegere cu Ucraina să recăpătăm suveranitatea Insulei Șerpilor. Faci o bază militară NATO pe Insula Șerpilor și în acel moment descurajarea față de Federația Rusă devine interesantă. (...) În al doilea rând, unde există interesul defensiv cel mai serios? Statele baltice, Polonia, Finlanda și România. Din acest punct de vedere, gândirea rapidă a unei strategii comune a acestor state pentru a uni Marea Baltică cu Marea Neagră, este exact responsabilitatea președintelui.
Cristian Diaconescu
Totodată, acesta a invocat și lipsa de predictibilitate a Federației Ruse, întrebându-se unde s-ar opri, în condițiile în care Ucraina ar face o serie de cedări.
Nu în ultimul rând, fostul ministru de Externe spune că sprijinul militar pentru Ucraina reprezintă în mod categoric un argument de descurajare și apărare în ceea ce privește faptul că un stat nuclear a atacat un alt stat, non-nuclear, schimbându-i frontierele și blocându-i dreptul suveran de a accede la o instituție de securitate, ceea ce, adaugă acesta, din perspectiva precedentului poate însemna ceva extrem de grav.
