Pentru a înțelege mai bine rolul mecanismelor antifraudă implementate de către ING Bank, trebuie să ne uităm la rezultatele investigațiilor derulate la nivelul industriei, investigații ce redau o parte dintre practicile frauduloase la care sunt expuse băncile care nu își măsuri de prevenție.

Marius Porceanu, CEO și fondator SPIA - Secret Private Investigations Agency a explicat într-un interviu acordat wall-street.ro că în cele mai multe cazuri de investigații antifraudă, implementarea măsurilor due diligence şi managementul riscului în mediul corporate, pe care agenția le-a desfășurat la nivelul industriei, au identificat acte ilicite executate mai degrabă individual decât scheme complexe de fraudare.

Mecanismul principal pe care Alin Becheanu precizează că ING Bank România l-a adoptat împotriva fraudei interne a fost chiar creșterea satisfacției angajaților cu privire la condițiile de muncă: program flexibil, work from home în condiții de siguranță din perspectiva securității datelor, comunicare deschisă la toate nivelurile, etc.

”Toate acestea ne-au ajutat să generăm loialitate și respect în rândul angajaților, deoarece aceștia conștientizează că fac parte mai degrabă dintr-o comunitate, decât dintr-o corporație multinațională. În plus, avem reguli clare și o toleranță zero față de fraudă, fie ea internă sau externă”, explică Alin Becheanu într-un interviu acordat wall-street.ro, despre combaterea riscurilor de fraduă în cadrul ING.

Citeste si:
Schema de tip Pump and Dump: ce este important să știi
Schema de tip Pump and Dump:...

În ansamblu, mecanismele de protecție împotriva fraudelor sunt variate, explică reprezentantul ING Bank România. Este vorba de un mix între soluții tehnice care pot detecta, opri sau alerta, și proceduri de răspuns care activează Echipa de Prevenire Fraude, dar și efectuarea de diferite teste, precum și proceduri de personal.

”Organizăm periodic training-uri obligatorii pentru colegii noștri pe tema fraudelor, acum se fac online. Totodată, comunicăm în mod constant prin intermediul canalelor proprii și dezvoltăm campanii de comunicare internă pe diverse teme ce țin de fraude, pentru a crește nivelul de conștientizare al colegilor în ceea ce privește amenințările active la acel moment și testăm cu regularitate vigilența colegilor în a detecta fraudele”, precizează Becheanu.

În întocmirea strategiei de evaluarea a riscului şi luptă împotriva fraudei, banca beneficiază de experienţa dezvoltată la nivel de grup, însă Becheanu explică faptul că este foarte important ca aceasta să fie adaptată la nivel local, ținând cont de particularitățile existente.

În ceea ce privește strategia investigatorilor privați atunci când vine vorba de colaborarea cu instituțiile financiare, Marius Porceanu explică faptul că lupta se duce pe mai multe planuri.

Citeste si:
Frauda în sistemul bancar: ce au descoperit investigatorii privați
Frauda în sistemul bancar: ce...

„Ca investigatori privați, colaborăm îndeaproape atât cu departamentul antifraudă, cât și cu cel juridic din cadrul băncilor, pentru că lupta cu persoanele sau cu grupurile de persoane care încearcă să fraudeze sistemul se duce pe mai multe planuri, complementare. Fie că vorbim despre investigațiile economico-financiare, ce vizează cercetarea și dovedirea fraudelor sau a tentativelor de fraudă financiară, fie că vorbim despre investigații antifraudă, ce au ca scop final identificarea elementelor care au condus la fraudă, depistarea şi ameliorarea efectelor fraudei produse, scopul nostru este unul comun: aflarea adevărului și protejarea instituției financiar-bancare și a clienților săi”, a declarat Marius Porceanu, fondator și CEO al SPIA România, liderul noii generații de investigatori privați din România.

Fraudele mixte, realizate de grupuri infracționale cu ajutorul unei persoane din interior

Frauda bancară poate fi privită din trei perspective – internă, externă și mixtă. Cea mixtă reprezintă tipul de fraudă în care grupurile de crimă organizată recrutează, de cele mai multe ori, angajați din poziții cheie, cu acces la sistem.

”Băncile acționează ca un filtru puternic pentru banii murdari, care încearcă să-și facă loc în economie. Deși regulile sunt stricte și pot fi o pacoste pentru clienții noștri, dacă ne unim eforturile în perspectivă, putem fi de acord cu toții că doar dacă lucrăm împreună putem preveni aceste fenomene ilicite”, explică reprezentantul ING.

Acesta precizează că procedurile interne de due diligence şi combatere a riscului de fraudă au împiedicat ca angajații băncii să fie implicați direct în fraude mixte.

Citeste si:
Alege tema workshop-ului de inovație susținut de Mike Parsons la...
Alege tema următorului...

”Există posibilitatea ca anumite operațiuni bancare să fie suspecte, dar toate suspiciunile sunt raportate. Dacă ne referim strict la angajați, avem o politică strictă de relaționare cu persoanele din exterior, iar orice abatere este sancționabilă”, adaugă Becheanu

Reprezentantul ING consideră că educația financiară a candidaților la un post în bancă este mai ridicată pe măsură ce trec anii, iar această educație include și conștientizarea fenomenului fraudulos, respectiv măsurile necesare pentru mitigarea riscului de fraudă.

”Piața muncii evoluează spre mai bine, recrutarea devine din ce în ce mai pretențioasă, la fel şi pregătirea candidaților. Ei arată că sunt mult mai conștienți față de ce înseamnă un job în domeniul bancar, mai ales în ceea ce privește responsabilitățile în prevenirea şi combaterea fraudei. Observăm o mai mare integritate în rândul candidaților, ceea ce este și meritul evoluției societății, care nu mai este dispusă să cauționeze fraudele și corupția”, adaugă Becheanu.

Tentativele de fraudă venite din exterior, în creștere pe fondul pandemiei

Restricțiile severe impuse din cauza pandemiei au lovit puternic economiile la nivel global, lăsând în urmă o rată a șomajului crescută și salarii reduse în diverse industrii. Aceste efecte i-au făcut pe oameni mai vulnerabili în fața infracțiunilor financiare.

”Infracțiunile financiare sunt în creștere la nivel global, inclusiv în România. Pentru că pandemia COVID-19 a afectat economia, oamenii sunt mai vulnerabili la toate tipurile de fraudă financiară. Unii se alătură de bunăvoie, alţii sunt păcăliți să introducă, prin propriile conturi, bani murdari în economie. Pe lângă asigurarea propriilor platforme şi securizarea acestora în faţa riscului de fraudă, ceea ce putem face pentru moment este să informăm și să educăm clienții cu privire la tentativele de infracţiune și să continuăm să fim alături de autorități pentru a preveni orice activitate ilegală prin intermediul platformelor băncii”, precizează Becheanu.

Din perspectiva riscurilor şi a tentativelor de fraudă, reprezentantul ING precizează că banca s-a confruntat cu o intensificare a atacurilor cibernetice și a cazurilor de păcălire a clienților prin furnizarea de conturi IBAN false. Pentru a combate astfel de cazuri, ING a introdus un nou filtru de siguranță pentru plățile între conturile ING ale clienților persoane fizice și juridice, cu scopul de a preveni erorile sau tentativele de fraudare.

”Această preocupare o avem și pentru plățile interbancare domestice și lucrăm în acest sens la un proiect în cadrul Asociației Române a Băncilor care sperăm să finalizeze cât mai curând”, explică Becheanu.

O continuă adaptare a practicilor care stau în spatele investigațiilor antifraudă este întâlnită și în rândul investigatorilor privați, necesară pentru a reuși să protejeze interesele partenerilor.

„Ne actualizăm constant tehnicile specifice și modalitățile de abordare în investigațiile antifraudă, astfel încât să oferim partenerilor noștri din industria financiar-bancară cele mai bune soluții atunci când au nevoie să își protejeze interesele lor și pe ale clienților lor, prin aflarea adevărului” – Marius Porceanu, Founder CEO SPIA.

Sursa foto: Olivier Le Moal / Shutterstock.com