România este într-un moment dificil: ar trebui să colectăm și să încredințăm spre reciclare din ce în ce mai multe deșeuri, doar că acest lucru nu se întâmplă, spune Constantin Bratu. Compania pe care o conduce implementează răspunderea extinsă a producătorilor – mai simplu spus, este interfața între cei care generează ambalajele prin produsele lor și reciclatori – adică exact zona în care România nu stă deloc bine. Producem deșeuri de ambalaje și avem unde să le reciclăm, doar că undeva e un blocaj pe traseu. Unde și de ce?

Ghena de gunoi face deșeurile nereciclabile

”Dacă ar fi să ne uităm în urmă, venim după o perioadă în care oamenii au fost obișnuiți să renunțe ușor-ușor la tot ce însemnau ambalaje reutilizabile, așa cum aveam acum 30 de ani,. De asemenea, locuim în blocuri care au o singură ghenă de gunoi, un singur tobogan, și se aruncă resturi de fructe, legume, cu plastice, cu hârtie. Toate sunt contaminate și practic va fi imposibil de scos ceva”, explică Constantin Bratu.

Este și o problemă de reglementare: legislația nu e foarte clară în ceea ce privește separarea deșeurilor de ambalaje. De asemenea, ea nu prevede, în cazul ghenelor de la blocuri, fluxuri separate pentru deșeuri, astfel încât să se poată face o colectare separată. Aici PNRR ar putea aduce schimbări, deoarece sunt sume mari alocate creării de insule pentru colectarea separată a deșeurilor.

Odată colectate, ne blocăm însă și în sortare. Una dintre problemele majore este lipsa sau slaba dimensionare a stațiilor de sortare, raportate la populație și la cât se generează în România, spune directorul Green Resources Management.

Câte tone de deșeuri de ambalaje produce România

Mai concret, în România se generează cam 2.000.000 de tone de deșeuri de ambalaje anual, adică circa 100 de kilograme pe cap de locuitor. În Capitală sunt cel puțin 300.000 de tone – or în jurul Bucureștilor există doar șase stații de sortare. ”Imaginați-vă câte tiruri sau câte basculante sau mașini de salubrizare ar trebui să intre pentru a duce aceste deșeuri, ceea ce face ca rata de colectare din deșeul municipal să fie foarte mică”, afirmă Constantin Bratu.

Sistemul de garanție-returnare ar fi putut prelua o parte semnificativă din aceste deșeuri de ambalaje - doar că tocmai a fost amânat. Mai precis, va funcționa începând cu 30 noiembrie 2023,

Un factor foarte important este și cetățeanul, spune directorul Green Resources Management. ”Noi am pornit de la o etapă când duceam sticlele și borcanele la Alimentara și plecam în tabără cu banii din sticle și borcane. Îmi aduc aminte că vânam evenimentele din familie când tatăl meu desfăcea un vin spumant, pentru că sticla aceea era 3 lei - spre deosebire de un borcan, care era un leu. Am trecut de la această fază în care aveam în ADN-ul nostru colectarea la faza de comoditate, în care mergi în parc, cumperi o sticlă, o arunci la primul tomberon. ”

Citește și: GreenGroup: Din păcate, în România este mai ieftin să arunci la groapa de gunoi decât să reciclezi

Cum ar putea fi rezolvată această situație? Printr-o responsabilizare și, în același timp, o stimulare a cetățenilor. Doar că, la ora actuală, astfel de mecanisme nu există. Mai mult, nivelul taxei pentru depozitarea la groapă este atât de scăzut încât și pentru unii operatori e mai degrabă un motiv ca să nu mai ducă deșeurile la stațiile de sortare.

Deșeul de ambalaj este, de fapt, o resursă

Cele mai recente date Eurostat (din 2019) arătau că producem 103,81 kg/cap de locuitor anual și colectăm 49 kg/cap de locuitor anual, adică 47,2% din cât producem. Rata de reciclare era, tot potrivit Eurostat, de 46,35 kg/cap de locuitor anual, adică 44,6% din cât producem.

”Ceea ce ar trebui să înțeleagă toată lumea este că acel deșeu de ambalaj este o resursă. Nu întâmplător noi ne numim Green Resources Management, pentru că nouă ne place să credem că noi gestionăm resursele oamenilor, pentru că cetățeanul trebuie să înțeleagă că în momentul în care a cumpărat un produs ambalat, el are posibilitatea să recupereze ceva din investiția respectivă”, conchide Constantin Bratu.

Sursa foto: wall-street.ro