Ce recomandări are reprezentantul în România al celui mai mare producător de panouri solare din lume pentru prosumatori? ”În primul rând recomandarea mea este ca persoanele interesate să își croiasca conturul energetic, să își poata determina consumul. În al doilea rând, să încerce pe cât posibil să nu depășească cu foarte mult propriul consum, să fie echilibrați în ceea ce fac. În al treilea rând, acolo unde prosumatorul are o bază financiară solidă, să facă investiția și fără AFM, pentru că este o investiție rentabilă, cu un timp de amortizare extrem de bun”.

Nu putem pune panouri solare pe case care pică pe noi

Pe de altă parte, avertizează el, chiar dacă vedem estimări cum că vom ajunge la sute de mii sau chiar un milion de prosumatori, nu orice locuință se pretează la instalarea de panouri solare. Fiind vorba totuși de instalații electrice, prognozele ar trebui să țină cont și de starea acestor clădiri – pe lângă o estimare realistă a consumului gospodăriei respectivă.

Eu aș investi strict pentru autoconsum. Dacă aș dori să fiu prosumator la mine acasă, m-aș transforma in prosumator cu injecție zero în rețea, iar peste 3-4 ani de zile, când prețurile bateriilor se vor regla - pentru că acum sunt scumpe - aș planui să atasez și un sistem de stocare care să mă ajute pe timpul nopții, deoarece este mult mai eficient”, spune Mirel Jarnea.

La ora actuală, afirmă expertul în tehnologii sustenabile, prosumatorii își instalează panouri solare pe principiul suprafeței disponibile. ”Am atâția metri pătrați, fac 7 kw, cât pot obține. Dar, întrebarea pe care trebuie să și-o pună însă potențialii prosumatori este: cum optimizezi producția versus consumul propriu? Ce se va întâmpla când schema de compensare nu va mai fi activă? Ai un consum maxim seara, când ajungi acasă, doar că la acel moment panourile fotovoltaice nu mai produc, fiindcă a apus soarele. Aceeași problemă apare și cu încărcarea mașinilor solare, care, de fapt in majoritatea cazurilor, se încarcă seara din rețea.”

De la 300 la 300.000 de prosumatori

În același timp, afirmă Mirel Jarnea, ”Casa verde” este unul dintre cele mai de succes programe în privința energiilor regenerabile. Am ajuns la 40.000 de prosumatori persoane fizice, de la 300, câți erau la sfârșitul anului 2019, iar, în opinia reprezentantului LONGi, am putea atinge cifra de 300.000 până în 2026-2027.

Dar, spune el, acest program a suferit de inconsistența aplicării regulilor. ”Crearea acestor întârzieri duce, pe lanțul trofic, la foarte multe probleme. Un exemplu: astăzi cerem de la un instalator să ne facă o ofertă. Oferta este de x lei cu un anumit echipament și noi vrem să contractăm peste un an sau mai mult oferta acelui instalator și să fie și același echipament, și la aceiași bani, ceea ce e imposibil”, explică Mirel Jarnea

Programul ”Casa verde” ar putea fi mai bine construit

Fluctuațiile de prețuri sunt în realitate foarte mari, avertizează reprezentantul LONGi, și pot avea frecvență săptămânală. Ca urmare, modul în care e conceput programul în sine duce la dificultăți.

O altă problemă identificată de expert în tehnologii sustenabile este cea a unei mai bune identificări a nevoilor și posibilităților beneficiarilor programului ”Casa verde”. Unii dintre potențialii prosumatori au venituri mai mari, care le-ar permite să își pună panouri solare și cu un ajutor mai mic din partea statului. Alții, cu venituri mai reduce, ar putea avea nevoie de un sprijin de 100%.

Poate pe viitor acest model de încredințare a banilor va începe să se aplice și atunci am avea totuși o echilibrare între gospodării. Este o problemă, în sensul că toate zonele înstărite ale României își pun fotovoltaice pe casă, în detrimentul celor care nu au banii necesari să facă acest lucru și care, din punctul meu de vedere, ar avea o nevoie crescuta în a fi stimulați financiar. Cumva ar trebui să găsim acest echilibru: cum dăm banii și cui dăm banii”, conchide Mirel Jarnea.

Sursa foto: Unsplash