Detalii neștiute din culisele dronelor prăbușite în România. Analistul Ștefan Popescu: „Boala este revenirea războiului în Marea Neagră”

Sursǎ foto: Unsplash

Detalii neștiute din culisele dronelor prăbușite în România. Analistul Ștefan Popescu: „Boala este revenirea războiului în Marea Neagră”

Cuprins Articol:
Pătrunderea unor drone ucrainene și rusești pe teritoriul României nu reprezintă principala problemă de securitate cu care se confruntă țara noastră, ci doar efectul unui conflict care se intensifică pe zi ce trece în regiunea Mării Negre. Aceasta este concluzia analizei realizate pentru Wall-Street de expertul în politică externă Ștefan Popescu, care susține că reacțiile autorităților trebuie să depășească nivelul declarațiilor diplomatice și să facă parte dintr-o strategie mai amplă.

„Pătrunderea unor drone ucrainene și ruse pe teritoriul nostru reprezintă un simptom, iar nu boala"

  • În opinia analistului de politică externă, incidentele repetate în care drone provenite din conflictul ruso-ucrainean ajung pe teritoriul României trebuie privite în contextul evoluțiilor militare și economice din bazinul Mării Negre.

"Boala este reprezentată de revenirea războiului în Marea Neagră, de miza reprezentată pentru ambele părți a fluxurilor logistice și economice prin porturile de la Marea Neagră”, afirmă Ștefan Popescu.

Analistul consideră că, în acest context, orice reacție diplomatică trebuie evaluată în funcție de eficiența sa reală, dar și de capacitatea de a influența comportamentul celor implicați în conflict.

Orice reacție diplomatică, oricât de justificată este, trebuie să răspundă următoarei întrebări: are capacitatea de a face interlocutorul să țină seama de poziția mea? Îi descurajează acțiunile?

Ștefan Popescu, analist de politică externă

 “Construirea unor poziții diplomatice comune cu toți actorii neimplicați în război”

  • Potrivit lui Ștefan Popescu, România are nevoie de o abordare strategică ce îmbină măsurile de apărare cu acțiuni diplomatice, dar și cu o consolidare a sprijinului din partea aliaților NATO.

„O reacție diplomatică trebuie gândită într-o viziune strategică în care trebuie să aducem alături de componenta de contracarare militară a pătrunderii dronelor în spațiul nostru materializarea mesajelor de solidaritate ale NATO - dislocare de echipamente - sigur, mi se va replica cu prezența misiunii italiene de poliție aeriană, care este însă o interpretare forțată - și capacitatea de a transmite mesaje în zonele decizionale care pun în pericol interesele românești la Marea Neagră și Dunărea de Jos”, explică analistul.

În același timp, expertul apreciază că Bucureștiul ar trebui să construiască poziții comune cu statele care nu sunt implicate direct în războiul dintre Rusia și Ucraina, dar care au interese economice și energetice în regiunea extinsă a Mării Negre

Includ aici și construirea unor poziții diplomatice comune cu toți actorii neimplicați în război, dar cu interese în ceea ce privește fluxurile economice și coridoarele energetice din regiunea extinsă a Mării Negre

Ștefan Popescu, analist de politică externă

"Refacerea credibilității că la București există un pilot cu un plan de zbor"

  • Expertul în politică externă admite însă că o astfel de abordare este dificil de promovat într-un climat politic dominat de competiția electorală.

Ștefan Popescu recunoaște însă că este nevoie de refacerea credibilității României în ochii cancelariilor aliate.

„Sunt conștient că o viziune strategică nu poate fi exploatată mediatic într-un context de competiție politică extremă ca cel din România. Ea permite însă refacerea credibilității în ochii cancelarilor aliate că la București există un pilot cu un plan de zbor”, concluzionează analistul de politică externă.

A treia dronă distrusă de Armata Română în trei zile

  • În doar trei zile consecutive, Armata Română a distrus trei drone care au pătruns în spațiul aerian sau în apele teritoriale ale României. Între primul incident, produs vineri la ora 11:02, și cel de-al treilea, de duminică la ora 10:13, au trecut puțin sub 48 de ore.

Vineri, o dronă a fost doborâtă în spaţiul aerian al României de un pilot român aflat la manşa unei aeronave F-16, într-o zonă nelocuită. La ora 11:02, aeronava F-16 a Forţelor Aeriene Române a angajat ţinta şi a distrus-o.

Sâmbătă, o altă dronă a fost doborâtă în spaţiul aerian românesc, la aproximativ 10 kilometri vest de localitatea Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, a anunţat preşedintele Nicuşor Dan. Drona a fost neutralizată la ora 08:30 de acelaşi echipaj de F-16 care distrusese cu o zi înainte drona căzută în zona Padina, judeţul Buzău. Ulterior, echipe ale MApN au fost trimise în zona de impact pentru verificări.

Duminică, radarele MApN au detectat o dronă în afara spaţiului aerian al României, aceasta intrând în apele teritoriale româneşti la ora 10:08. Cinci minute mai târziu, la ora 10:13, drona a fost doborâtă în condiţii de siguranţă de o aeronavă F-16 Fighting Falcon a Forţelor Aeriene Române, deasupra Mării Negre, în apele teritoriale ale României.

Radu Miruță i-a felicitat pe piloții români: Securitatea României nu se apără cu sloganuri

Radu Miruță, ministrul interimar de la Apărare,  a subliniat că patru dintre cele cinci drone doborâte până în prezent pe teritoriul statelor membre UE și NATO au fost neutralizate de piloți militari români. 

Oficialul i-a felicitat pe piloți și pe echipele de suport de la sol, afirmând că securitatea României „nu se apără cu sloganuri.”

În același timp, ministrul a mai adăugat că fiecare astfel de incident confirmă faptul că războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă să genereze riscuri dincolo de granițele ucrainene. 

Ministrul interimar a dat asigurări că România va continua să își apere ferm suveranitatea și spațiul aerian, subliniind însă că astfel de provocări trebuie să înceteze.

Bilanțul intervențiilor privind dronele care au amenințat teritoriul României

  • Un avion F-16 a doborât pentru a treia zi la rând o dronă care a intrat neautorizat pe teritoriul României.

Bilanțul intervențiilor privind dronele indică distrugerea a trei drone în succesiune rapidă în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026 de avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române. 

Prima a fost doborâtă în zona Padina, județul Buzău, a doua lângă Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, iar cea de-a treia aproape de Sulina, deasupra Mării Negre.

• au fost înregistrate peste 100 de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România;

• în 33 de cazuri au fost semnalate pătrunderi ale unor drone rusești în spațiul aerian național (ultima pe 26 iulie 2026);

• în circa 50 de situații au fost identificate fragmente de drone/drone pe teritoriul României.

În anul 2026

• au fost înregistrate peste 40 de situații de atacuri pe teritoriul ucrainean în proximitatea graniței cu România;

• în 34 de cazuri au fost ridicate aeronave din Serviciul de Luptă Poliție Aeriană Întărită;

• în 18 situații au fost înregistrate pătrunderi neautorizate de drone în spațiul național (26 iulie 2026);

• în 3 situații drone care au pătruns neautorizat în spațiul național au fost doborâte de aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române (ultima pe 26 iulie 2026);

• în 16 situații au fost identificate fragmente de drone/drone pe teritoriul României.

Personalizate pentru tine